Întrebare
Ce este yoga sfântă?
Răspuns
Yoga sfântă sau yoga creștină este o mișcare ce combină yoga cu practica creștină, încercând să adapteze conținutul spiritual al practicii yoga la o viziune creștină asupra lumii. Yoga este practicată de zeci de ani în unele biserici catolice, episcopale și protestante principale; în ultimii ani, "yoga sfântă" a pătruns în unele biserici evanghelice.
În lumea orientală, yoga este o practică profund spirituală legată de venerarea zeilor hinduși. În Occident, yoga este de obicei prezentată ca un exercițiu fizic sau ca un mijloc de gestionare a stresului. Scopul practicii yoga în hinduism este de a dobândi o cunoaștere profundă a sinelui și de a uni sinele cu Brahman, cel impersonal și atotpătrunzător. Yoga sfântă modifică acest scop astfel încât să sune mai "creștin"; scopul pentru a practica yoga sfântă este dobândirea unei cunoașteri profunde a Sinelui în Hristos. În timpul sesiunilor de yoga sfântă, pe fundal se ascultă muzică creștină, iar intonarea numelor zeităților hinduse este înlocuită cu intonarea unor versete din Biblie. Toate acestea sunt o încercare de a folosi yoga ca o experiență de închinare creștină pentru a aprofunda credința în Dumnezeu.
Originile practicii yoga sunt, fără îndoială, păgâne. Întrebarea care se pune este dacă yoga poate fi transformată în ceva cu valoare spirituală pentru creștini? Poate yoga seculară (sau păgână) să fie transformată în yoga sfântă? Iată câteva considerații:
Accentul pus de yoga pe sine este în mod inerent nebiblic. Biblia nu ne spune niciodată să ne concentrăm asupra noastră; mai degrabă, trebuie să murim față de sine și să-L urmăm pe Hristos (Matei 16:24). Concentrarea noastră trebuie să fie pe Mântuitorul nostru, "Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre" (Evrei 12:2). Ne concentrăm pe Creatorul cerului și al pământului, nu pe creația Sa.
Filozofia intrinsecă a practicii yoga este că avem tot ceea ce ne trebuie în noi înșine și că noi înșine suntem Dumnezeu. Acest lucru este, de asemenea, nebiblic. O astfel de filozofie nu poate fi cu adevărat "creștinizată". Dumnezeu este transcendent; El există în afara noastră și ni se spune să-L căutăm (Țefania 2:3).
Conexiunea cu Dumnezeu nu vine prin meditație yoghină, concentrare sau prin disocierea simțurilor de Sine. Scriptura ne spune că Isus este singura modalitate de a ne "conecta" cu Dumnezeu (Ioan 14:6), iar Cuvântul lui Dumnezeu în sine este suficient pentru a ne ghida prin viață (2 Timotei 3:16-17). Citirea Bibliei și rugăciunea pot părea banale pentru unii, dar acestea sunt mijloacele pe care Dumnezeu ni le-a dat pentru a-L cunoaște mai bine. Yoga sfântă se apropie de a fi o formă de misticism creștin care exaltă experiența în detrimentul studiului biblic și al rugăciunii tradiționale.
Yoga sfântă promovează ideea că controlul respirației și poziția corpului sunt cumva legate de sănătatea spirituală și mentală. Nu există absolut nimic în Biblie care să sugereze o astfel de relație. De fapt, Biblia spune că putem fi "risipiți" în exterior, dar "reînnoiți zi de zi" în interior (2 Corinteni 4:16; cf. 12:7-10). Ne putem controla mintea și putem crește spiritual chiar dacă starea corpului nostru este departe de a fi ideală. Yoghinii vorbesc adesea despre un "corp emoțional" sau un "corp spiritual", dar aceste concepte sunt străine de Scriptură. Sufletul nu este un "trup".
Profesorii de yoga sfântă promovează practica meditației, așa cum este înțeleasă în New Age și în misticismul oriental. Metodele yoghine precum vizualizarea, respirația controlată și incantația sunt recomandate pentru a-i ajuta pe practicanți să-și limpezească mintea, să-și calmeze corpul și să se conecteze cu Dumnezeu. În yoga sfântă, imaginea vizualizată poate fi o lumânare, o cruce sau o imagine a lui Isus; problema este că o astfel de vizualizare nu ne este arătată în Scriptură și este exact metoda folosită în meditația transcendentală și în alte tehnici New Age care alterează mintea. De asemenea, Scriptura avertizează împotriva repetării goale a cuvintelor (Matei 6:7), iar limpezirea minții nu este o poruncă biblică.
Brooke Boon, un promotor proeminent al practicii de yoga sfântă, a scris: "Yoga poate fi considerată o filozofie. Este ideea că prin aducerea unei uniuni de concentrare între minte și corp, făcând în același timp mintea și corpul mai puternice și mai flexibile, devenim oameni mai autentici, capabili să-L auzim pe Dumnezeu și să-L experimentăm în moduri imposibile anterior." (Holy Yoga: Exercise for the Christian Body and Soul, New York: Faith Words, 2007, p. 8-9; citat de Elliot Miller în "The Yoga Boom: A Call for Christian Discernment", Christian Research Journal, volumul 31, numărul 02, 2008). Examinează cu atenție ceea ce spune Boon: dacă yoga sfântă le permite creștinilor "să-L audă pe Dumnezeu și să-L experimenteze în moduri imposibile anterior", atunci de ce Biblia nu spune nimic despre yoga? De ce nu ne-a învățat Isus yoga? Pentru a "deveni oameni mai autentici" și pentru a-L auzi cu adevărat pe Dumnezeu, chiar avem nevoie să împrumutăm o tehnică din hinduism?
Yoga, cu rădăcinile sale în hinduism, este o practică periculoasă din punct de vedere spiritual. Simpla schimbare a intenției practicii nu anulează problemele sale teologice inerente. Faptul că yoga sfântă se bazează pe noțiuni păgâne despre natura omului, faptul că leagă corporalitatea de spiritualitate și faptul că susține rugăciunea contemplativă sunt toate motive pentru a evita această practică.
English
Ce este yoga sfântă?
