Care este perspectiva biblică asupra violenței domestice?


Întrebare: Care este perspectiva biblică asupra violenței domestice?

Răspuns:
Violența domestică e într-un sens limitativ definită ca un act de violență asupra cuiva cu care făptașul e sau a fost anterior într-o relație intimă. Termenul violență domestică adesea ne aduce în minte conceptul de „nevastă bătută” sau poate cearta unui cuplu căsătorit care a escaladat într-un atac fizic. Violența domestică e, de asemenea, corelată în mod obișnuit cu maltratarea copiilor. Chiar dacă copiii nu sunt răniți fizic, faptul că privesc sau aud cum un părinte este brutalizat poate avea implicații psihologice grave.

Violența domestică are de-a face cu puterea și controlul. Cu toate că termenul violență are conotații fizice, violența domestică sau maltratarea pot avea loc și în moduri nonfizice. De exemplu, violentatorii își pot manipula victimele prin mijloace emoționale sau economice. Abuzul verbal și sexual sunt alte forme. Persoane de orice vârstă, gen, clasă socioeconomică, nivel de educație sau religie pot fi afectate de violența domestică.

Abuzul domestic poate fi privit în termenii unui „ciclu al violenței”. Tensiunea se acumulează; victima încearcă să-l liniștească pe violentator; însă, în cele din urmă, are loc un incident. Violentatorul își cere scuze și încearcă să dreagă lucrurile cu victima, poate promițându-i că nu se va mai întâmpla niciodată sau oferindu-i o mulțime de cadouri. Apoi urmează o perioadă de calm, înainte ca tensiunea să înceapă să se acumuleze din nou. Stadiile acestui ciclu pot dura numai câteva minute sau se pot dezvolta în decursul anilor. În lipsa unei intervenții, perioadele de „dregere a lucrurilor” și de „calm” adesea dispar.

Violența domestică e într-o opoziție contrastantă cu planul lui Dumnezeu pentru familii. Genesa 1 și 2 descrie căsătoria ca fiind o relație de felul „un singur trup” și de întrajutorare. Efeseni 5.22-24 explică supunerea unei soții față de soțul ei, în timp ce versetele 25-33 vorbesc despre dragostea jetfitoare a unui soț pentru soția lui.1 Petru 3.1-7 ne dă instrucțiuni similare. 1 Corinteni 7.4 spune: „Nevasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul. Tot astfel, nici bărbatul nu este stăpân peste trupul lui, ci nevasta.” Cei doi își aparțin și sunt chemați să se iubească unul pe celălalt așa cum Cristos ne-a iubit pe noi. Căsătoria e o imagine a lui Cristos și a Bisericii. Violența domestică e în contrast izbitor cu caracterul Domnului Isus.

Și violența domestică care-i implică pe copii e condamnată de Dumnezeu. Psalmul 127.3 spune: „Iată, fiii sunt o moștenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El.” Dumnezeu le încredințează părinților copii, și părinții trebuie, cu dragoste, să le poarte de grijă și să-i instruiască. Efeseni 6.4 spune: „Și voi, părinților, nu-i întărâtați la mânie pe copiii voștri, ci creșteți-i în mustrarea și învățătura Domnului.” (Vezi și Coloseni 3.21.) Copiii trebuie să-și asculte părinții (Efeseni 6.1-3) și disciplinarea e importantă. Însă disciplinarea e cu totul diferită de violență și abuz.

Urmarea lui Dumnezeu implică slujirea altora, nu manipularea și controlarea lor. Domnul Isus le-a spus ucenicilor: „Între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi să fie slujitorul vostru; și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi să vă fie rob. Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.” (Matei 20.26-28) Porunca Lui pentru noi e să „[ne iubim] unii pe alții” (Ioan 13.34). Efeseni 5.1-2 spune: „Urmați dar pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți. Trăiți în dragoste, după cum și Cristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos și ca o jertfă de bun miros” lui Dumnezeu.” Creștinii sunt chemați să-i iubească pe alții jertfitor, mai ales pe cei din familia lor.

Aceia care în prezent se află într-o situație de violență domestică trebuie să facă tot posibilul să iasă din ea în siguranță. Adesea, cel mai periculos moment pentru o victimă a violenței domestice este atunci când pleacă. Contactarea poliției poate fi un lucru potrivit sau pot fi alte resurse locale disponibile pentru acordarea ajutorului. În Statele Unite, Linia Națională de Asistență Telefonică Pentru Violența Domestică poate fi de ajutor cu informații și resurse. Numărul lor e 1-800-799-7233. Poate fi găsită și online la http://www.thehotline.org/ (Observație: Utilizarea computerului poate fi monitorizată, așa că vizitează aceste website-uri numai dacă violentatorul nu-ți poate urmări activitatea online.) Când violența domestică e în desfășurare, primul pas e siguranța.

Chiar și după ce victimele sunt în siguranță din punct de vedere fizic și rănile trupești s-au vindecat, cicatricile emoționale și psihologice sunt profunde. Violența domestică poate avea și implicații spirituale serioase. Victimele pot să nu mai aibă încredere în Dumnezeu. De ce ar permite astfel de lucruri să se întâmple? Este El demn de încredere? Mă iubește cu adevărat? Unde a fost când am fost abuzat? Parcurgerea procesului de vindecare ia timp. Reacția emoțională față de situație trebuie să vină. E potrivit să-ți exprimi mânia cu privire la abuz. Dacă nu recunoaștem severitatea situației – mânia, confuzia, durerea, rușinea etc. – nu putem fi vindecați de ea. Mult prea adesea victimele sunt grăbite prematur să ierte. La urma urmei, iertarea e lucrul care va elibera victima. Însă iertarea adevărată nu poate fi acordată dacă cicatricile abuzului nu sunt mai întâi recunoscute și tratate. Victimele violenței domestice cel mai probabil vor avea nevoie de suportul unui consilier creștin bine instruit, care să meargă alături de ei prin procesul de vindecare.

Nu trebuie să presupunem că cei care înfăptuiesc abuzul nu trebuie decât să se oprească din a abuza. Probabil că există probleme nerezolvate care i-au făcut să devină abuzivi. Dacă o persoană care comite abuz e dispusă să-și admită vinovăția și dorește ajutor, există speranță. Și aici consilierea creștină poate fi de mare valoare.

Fiecare poveste de violență domestică e diferită. Situațiile și oamenii sunt atât de diverși, încât chestiunea nu poate fi tratată suficient într-un singur articol. Totuși, vorbind în general, consilierea maritală nu e o soluție potrivită – cel puțin nu înainte ca orice formă de abuz să înceteze, ambele părți să treacă prin consiliere individuală și să dorească împăcarea. Același lucru e adevărat pentru terapia familială. Copiii nu ar trebui niciodată puși într-o situație care să implice abuz sau să se aștepte de la ei să rămână într-o astfel de situație în timp ce un violentator învață cum să-și crească copiii în evlavie.

Violența domestică îndurerează inima lui Dumnezeu. El nu rămâne indiferent față de victimele ei, nici nu le-a abandonat. Planul Lui pentru relațiile interumane – în special cele din cadrul familiei – e să fie o înfățișare frumoasă a cine este El. Familia are menirea de a reflecta gloria lui Dumnezeu. El e întristat când o casă devine un loc de durere. Dorința lui Dumnezeu pentru cei implicați în violența domestică – atât pentru victime, cât și pentru violentatori – e vindecarea și plinătatea.

English
Înapoi la pagina de început în limba Română
Care este perspectiva biblică asupra violenței domestice?