Întrebare
Ce este pozitivitatea toxică?
Răspuns
Pozitivitatea toxică este o insistență nesănătoasă de a privi viața dintr-o perspectivă pozitivă, indiferent de circumstanțele sau emoțiile pe care le trăiește o persoană. Pozitivitatea toxică depășește optimismul și „gândirea pozitivă”; creează o fațadă de veselie și neagă toate emoțiile negative. Aceasta duce la o proiecție falsă de speranță și optimism.
Studiile și experiența de viață ne arată că o atitudine pozitivă este benefică din punct de vedere mental, fizic și emoțional, dar presiunea de a „privi întotdeauna partea bună a lucrurilor” este dăunătoare. Pozitivitatea toxică ignoră în mod intenționat realitatea situațiilor nefavorabile și nu permite procesarea sănătoasă a emoțiilor reale. Când emoțiile sunt îngropate, ele devin mai mari, nu mai mici (www.healthline.com/health/mental-health/toxic-positivity-during-the-pandemic, accesat la 27.12.2021).
Pozitivitatea toxică se poate manifesta în zicale banale precum „Ar putea fi și mai rău”, „Totul se întâmplă cu un motiv” sau „Înveselește-te”. Ne poate determina să evităm să împărtășim durerea noastră cu ceilalți sau chiar să ne simțim rușinați că suntem triști sau supărați. Pozitivitatea toxică refuză să abordeze situațiile cu sinceritate și ne poate face să minimalizăm durerea celorlalți.
Scriptura ne învață că nu tot ceea ce se întâmplă este bun. În special în Psalmi, ne arată că oamenii simt o gamă largă de emoții. Însuși Creatorul nostru are emoții. Dumnezeu cunoaște iubirea, bucuria, mânia, compasiunea și tristețea (Ieremia 31:3; Luca 10:21; Matei 21:12; Exodul 33:19; Ioan 11:35). Dumnezeu Însuși nu susține ideea că o pozitivitate continuă și forțată este sănătoasă sau normală.
Vedem, de asemenea, în Scriptură că Dumnezeu nu condamnă emoțiile mai puternice, cum ar fi mânia, tristețea sau durerea. Aceste emoții sunt o parte naturală a experienței umane și, dacă sunt gestionate corect, nu este nimic păcătos în ele. Dumnezeu ne cheamă să plângem pentru păcat (Matei 5:4), să plângem pentru neascultare (2 Corinteni 7:10), să ne temem de separarea veșnică de Dumnezeu (Matei 10:28) și să fim mânați de mânie față de lucruri precum nedreptatea (Isaia 1:17). În loc să reprimăm emoțiile negative, trebuie să „plângem cu cei ce plâng” (Romani 12:15).
Este esențial ca creștinii să ia păcatul în serios și să fie îndurerați în mod corect de acesta (Matei 9:4-7). Nu există nicio interpretare pozitivă care să poată îndepărta păcatele de la noi sau de la oricine altcineva. Pocăința necesită o inimă zdrobită pentru propria păcătoșenie (2 Corinteni 7:10). Nu ar trebui să lăsăm niciodată pe cineva să ne diminueze durerea din inimă pentru păcatele noastre.
Psalmii sunt un bun studiu al emoțiilor și al adevărului. Diversi psalmiști vorbesc despre nedreptăți, circumstanțe dificile sau un trecut greu și exprimă cuvinte sincere de durere și nevoie; apoi trec la cuvinte de laudă pentru Dumnezeu și pentru cine este El (de exemplu, Psalmul 51, 54, 55, 56). În contrast, pozitivitatea toxică încearcă să ocolească acest proces, trecând direct la „laudă”, sărind peste abordarea sinceră a tragediilor vieții. Problema este că „închinarea” bazată pe un optimism fals va fi ea însăși neautentică (vezi Ioan 4:24).
Pozitivitatea toxică neagă realitatea situației cuiva, îmbrățișează necinstea și suprimă emoțiile naturale pe care Dumnezeu Însuși le experimentează și pe care El ne-a creat să le experimentăm și noi. Perspectiva noastră, deși plină de speranță, trebuie să fie informată de adevărul Bibliei și fundamentată în realitate.
English
Ce este pozitivitatea toxică?
