Care este învățătura suficienței Scripturii? Ce înseamnă că Biblia este suficientă?





Întrebare: Care este învățătura suficienței Scripturii? Ce înseamnă că Biblia este suficientă?

Răspuns:
Doctrina suficienței Scripturii este o învățătură fundamentală a credinței creștine. A spune că Scriptura e suficientă înseamnă că Biblia este tot ceea ce avem nevoie ca să fim echipați pentru o viață de credință și de lucrare. Ne pune la dispoziție o prezentare clară a intenției lui Dumnezeu de a restaura relația ruptă dintre El Însuși și omenire, prin Fiul Său Isus Cristos. Biblia ne învață despre credință, alegere și salvare prin moartea lui Isus pe cruce și prin înviere. Nicio altă scriere nu e necesară pentru ca această veste bună să fie înțeleasă și nici nu e nevoie de alte scrieri ca să ne echipeze pentru o viață de credință.

Prin „Scriptură", creștinii se referă atât la Vechiul, cât și la Noul Testament. Apostolul Pavel afirmă că Scriptura „[poate] să-ți dea înțelepciunea care duce la mântuire prin credința în Cristos Isus. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună" (2 Timotei 3.15-17). Dacă Scriptura este „insuflată de Dumnezeu", atunci nu e insuflată de om. Cu toate că a fost așternută în scris de oameni, acei „[oameni] au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt" (2 Petru 1.21). Nicio scriere făcută de om nu e suficientă ca să ne echipeze pentru orice lucrare bună; numai Cuvântul lui Dumnezeu poate face acest lucru. Mai mult, dacă Scriptura este suficientă să ne echipeze pe deplin, atunci nu mai e nevoie de nimic.

Coloseni 2 abordează pericolele pe care le întâmpină o biserică atunci când suficiența Scripturii este pusă la îndoială sau atunci când Scriptura este amestecată cu scrierile nonbiblice. Pavel avertizează Biserica din Colose: „Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia și cu o amăgire deșartă după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Cristos." (Coloseni 2.8) Iuda este și mai direct: „Pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obște, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința care a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna." (Iuda 1.3) Observă sintagma „o dată pentru totdeauna". Acest lucru clarifică faptul că nicio altă scriere, indiferent de cât de evlavios este pastorul, teologul sau biserica denominațională de la care provine, nu trebuie considerată egală sau ca o completare a Cuvântului lui Dumnezeu. Biblia conține tot ceea ce este nevoie pentru ca un credincios să înțeleagă caracterul lui Dumnezeu, natura omului și învățăturile cu privire la păcat, cer, iad și mântuirea prin Isus Cristos.

Poate că cele mai puternice versete pe subiectul suficienței Bibliei vin din cartea Psalmii. În Psalmul 19.7-14, David se bucură de Cuvântul lui Dumnezeu, spunând că este desăvârșit, demn de încredere, drept, sursă de lumină, edificator, sigur și cu totul neprihănit. Pentru că Biblia este „desăvârșită", nu mai e nevoie de nicio altă scriere.

Suficiența Scripturii este astăzi sub atac și, din nefericire, atacul vine mult prea adesea în bisericile noastre. Tehnicile lumești de management, metodele de a atrage mulțimile, amuzamentul, descoperirile extrabiblice, misticismul și consilierea psihologică, toate afirmă că Biblia și preceptele ei nu sunt adecvate pentru viața creștină. Dar Isus spune: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc și ele vin după Mine." (Ioan 10.27) Vocea Lui e tot ceea ce avem nevoie să auzim, și Scripturile sunt vocea Lui în întregime și în mod absolut suficient.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Care este învățătura suficienței Scripturii? Ce înseamnă că Biblia este suficientă?