Întrebare
Care este semnificația ungerea lui Isus de către o femeie cu un parfum scump?
Răspuns
Toate cele patru evanghelii prezintă relatarea ungerii lui Isus de către o femeie cu un vas scump de parfum (Matei 26:6-13; Marcu 14:3-9; Luca 7:36-50; Ioan 12:1-8). Matei și Marcu relatează același eveniment, dar nu menționează numele femeii; Luca povestește despre o altă femeie, de asemenea anonimă, într-o ocazie anterioară; iar, într-un alt eveniment, femeia din Ioan este identificată ca fiind Maria din Betania (Ioan 11:2), sora Martei și a lui Lazăr. Pentru a înțelege semnificația ungerii lui Isus în aceste trei ocazii, vom analiza fiecare relatare separat și apoi le vom compara și contrasta în concluzie.
Ungerea lui Isus din Evanghelia după Matei are loc cu două zile înainte de Paște, în orașul Betania, la casa lui Simon leprosul: „Când era Isus în Betania, în casa lui Simon, leprosul, s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. ” (Matei 26:6-7)
Matei se concentrează pe ungerea lui Isus ca pe un episod de învățătură pentru ucenici, care reacționează cu mânie din cauza risipei extravagante a femeii. Dar Isus o apără, spunând: „Ea a făcut un lucru frumos față de Mine.” (Matei 26:10) Hristos explică faptul că ungerea are scopul de a pregăti trupul Său pentru înmormântare și că gestul de iubire al femeii va fi amintit pentru totdeauna oriunde se va propovădui Evanghelia.
Marcu povestește aceeași întâmplare în termeni similari, cu o femeie necunoscută care, având un vas de alabastru, întrerupe masa din casa lui Simon leprosul pentru a unge capul lui Isus cu un parfum scump. Din nou, criticii femeii descriu darul ei ca fiind excesiv, plângându-se că ar fi putut fi vândut pentru mai mult decât salariul pe un an (Marcu 14:5). Dar Isus primește darul femeii ca pe un act altruist de iubire și devotament – un mod potrivit de a-L onora pe Mesia. Isus revelează că nu va mai fi cu ei mult timp, ceea ce face referire la moartea și înmormântarea Sa care erau iminente.
Atât relatarea lui Matei, cât și cea a lui Marcu subliniază semnificația profetică a ungerii lui Isus, făcând aluzie la moartea și înmormântarea Sa. Poate exista, de asemenea, o aluzie la regalitatea lui Isus, întrucât, în Vechiul Testament, ungerea capului era adesea asociată cu consacrarea regilor (1 Samuel 9:15-10:1; 16:12-13; 1 Regi 1:38-40).
În relatarea lui Luca despre un eveniment similar, dar totuși diferit, Isus folosește ocazia ungerii Sale pentru a spune o parabolă despre iertare (Luca 7:39-50). Cu aproximativ un an înainte de moartea Sa, Isus lua masa în casa lui Simon Fariseul, care, cu aroganță, neglijase să-I acorde oaspetelui său respectul și ospitalitatea obișnuite, în timp ce o femeie păcătoasă unge picioarele lui Isus, revărsându-și iubirea și recunoștința asupra Lui.
În Evanghelia lui Ioan, Maria, sora lui Lazăr, este femeia care Îl unge pe Isus cu un parfum scump la o cină în Betania. Povestea este similară cu cele din celelalte evanghelii, deși această ungere are loc cu șase zile înainte de Paște, iar Iuda este numit ca fiind ucenicul care se opune „risipei”. Cu această ocazie, „Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei.” (Ioan 12:3) Isus o apără pe Maria de critica lui Iuda, subliniind ocazia unică pe care o avea Maria: „Pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.” (Ioan 12:8)
Ungerea făcută de Maria indică din nou identitatea lui Hristos ca Mesia-Rege, dar indică și poziția Sa umilă de Rege-Slujitor. Când Maria unge picioarele lui Isus și apoi le șterge cu părul ei, ea prefigurează acțiunile lui Isus de la Cina cea de Taină care urma să aibă loc, când Domnul spală picioarele ucenicilor și îi învață cum să se iubească unii pe alții prin slujire jertfitoare și umilă (Ioan 13:1-20).
În fiecare relatare, o femeie toarnă un parfum prețios și scump într-un act extravagant de închinare. Cele trei femei care L-au uns pe Isus au recunoscut valoarea de neegalat a lui Hristos și și-au exprimat recunoștința cu iubire și devotament fără rezerve. Cele două ungeri ale lui Isus au loc în săptămâna Paștelui și sunt legate de moartea și îngroparea Lui care erau iminente. Ungerea anterioară, din relatarea lui Luca, are loc în mijlocul slujirii lui Isus în Galileea și ne oferă o lecție diferită despre iertare și iubire.
În fiecare caz, acțiunile acelei femei semnifică mai mult decât își dă ea seama. Dar, deși poate că nu înțelege pe deplin semnificația mesianică a ungerii sale, fiecare femeie ajunsese să aprecieze valoarea lui Hristos mai mult decât oricine altcineva de la masă.
Isus Hristos este Mesia uns de Dumnezeu. Cuvântul Mesia înseamnă „cel uns” și provine direct din cuvântul ebraic pentru „uns”. Hristos provine din cuvântul grecesc Christos, care înseamnă, de asemenea, „cel uns”. Astfel, Hristos este echivalentul grecesc al lui Mesia. Când Isus primește Duhul Sfânt la botezul Său, El este „uns” de Dumnezeu în pregătirea pentru lucrarea vieții Sale (Luca 3:22; cf. Faptele Apostolilor 10:38; Luca 4:18). În trei ocazii separate, Isus este uns cu mir parfumat în lucrarea Sa ca Mântuitor, Regele cerului care Se pregătea să moară pentru a-Și salva poporul.
English
Care este semnificația ungerea lui Isus de către o femeie cu un parfum scump?
