Întrebare
Care sunt cele șapte trâmbițe din Apocalipsa?
Răspuns
Cele șapte trâmbițe sunt descrise în Apocalipsa 8:6-9:19 și 11:15-19. Cele șapte trâmbițe sunt "conținutul" judecății celei de-a șaptea peceți, în sensul că cea de-a șaptea pecete convoacă îngerii care sună din trâmbițe (Apocalipsa 8:1-5). Judecățile anunțate de cele șapte trâmbițe vor avea loc în timpul perioadei de necaz din vremurile sfârșitului.
Prima trâmbiță. Când primul înger sună din trâmbiță, lumea are parte de "grindină și foc amestecat cu sânge" (Apocalipsa 8:7). O treime din copacii lumii sunt arși în această urgie, iar toată iarba este mistuită. Această judecată prezintă unele asemănări cu cea de-a șaptea urgie din Egipt (vezi Exodul 9:23-24).
A doua trâmbiță. În cer, un al doilea înger sună din trâmbiță. Rezultatul este că "ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare" (Apocalipsa 8:8). O treime din mare se transformă în sânge, o treime din nave se scufundă, iar o treime din viața oceanului moare (versetul 9). Această judecată este similară în unele privințe cu prima urgie din Egipt (vezi Exodul 7:20-21).
A treia trâmbiță. Judecata celei de-a treia trâmbițe este asemănătoare celei de-a doua, cu excepția faptului că afectează lacurile și râurile de apă dulce ale lumii în loc de oceane. Mai exact, "o stea mare, care ardea ca o făclie" cade din cer și otrăvește o treime din rezervele de apă (Apocalipsa 8:10). Acestei stele i se dă numele Pelin și mulți oameni mor (versetul 11). În botanică, pelinul (Artemisia absinthium) este o plantă asemănătoare unui arbust, cunoscută pentru amărăciunea sa extremă și proprietățile otrăvitoare.
A patra trâmbiță. A patra dintre cele șapte trâmbițe aduce schimbări în ceruri. "Și a fost lovită a treia parte din soare, și a treia parte din lună, și a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele să fie întunecată, ziua să-și piardă a treia parte din lumina ei, și noaptea de asemenea." (Apocalipsa 8:12)
După judecata celei de-a patra trâmbițe, Ioan notează un avertisment special care vine de la un vultur care zboară prin mijlocul cerului. Acest vultur strigă cu o voce puternică, spunând: "Vai, vai, vai de locuitorii pământului din pricina celorlalte sunete de trâmbiță ale celor trei îngeri care au să mai sune" (Apocalipsa 8:13). Din acest motiv, trâmbițele a cincea, a șasea și a șaptea sunt numite "cele trei vai-uri".
A cincea trâmbiță. A cincea trâmbiță (și primul vai) are ca rezultat o urgie terifiantă de "lăcuste demonice" care îi atacă și îi torturează pe cei nemântuiți timp de cinci luni (Apocalipsa 9:1-11). Ciuma începe cu o "stea" care cade din cer. Această stea este, cel mai probabil, un înger căzut, deoarece i se dă "cheia fântânii Adâncului" (versetul 1). El deschide Abisul, eliberând o hoardă de "lăcuste" cu "o putere, ca puterea pe care o au scorpionii pământului" (versetul 3). Lăcustele nu se ating de plantele de pe pământ, ci se îndreaptă direct spre "oamenii care n-aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu" (versetul 4). Timp de cinci luni, aceste lăcuste chinuie oamenii, a căror agonie este atât de mare, încât vor dori să moară, "dar moartea va fugi de ei" (versetul 6). Lăcustele nu au voie să ucidă pe nimeni, ci doar să îi tortureze.
Aceste "lăcuste" demonice au un "rege", care este îngerul din Abis (Apocalipsa 9:11). În ebraică, numele său este Abadon, iar în greacă este Apolion, care înseamnă "Distrugător". Lăcustele însele sunt descrise în termeni neobișnuiți: ele arată ca niște "cai pregătiți de luptă" (versetul 7). Ele poartă ceva de genul "cununi, care păreau de aur", iar fețele lor sunt vag umane (versetul 7). Au păr "ca părul femeilor" și dinți "ca dinții leilor" (versetul 8). Au ceva de genul unor platoșe de fier, iar aripile lor sună ca "vuietul unor care trase de mulți cai, care se aruncă la luptă" (versetul 9). Ca scorpionii, au înțepături în coadă (versetul 10). Această descriere a generat multe interpretări diferite: Este aceasta o vedenie a elicopterelor, a războinicilor barbari, a unei armate cu puteri satanice sau a unor creaturi reale din groapa iadului? Nu vom ști cu siguranță până când nu se va întâmpla.
A șasea trâmbiță. A șasea trâmbiță (și al doilea vai) implică atacul unei alte hoarde demonice (Apocalipsa 9:12-21). Odată ce trâmbița a șasea sună, o voce din altarul lui Dumnezeu cere eliberarea celor "patru îngeri care sunt legați la râul cel mare, Eufrat" (versetul 14). Acești patru îngeri fuseseră ținuți în captivitate tocmai în acest scop: pentru a provoca distrugere în timpul Necazului (versetul 15). Acești patru îngeri răi conduc o cavalerie supranaturală de mii și mii de oameni, pentru a ucide o treime din omenire (versetul 16). Călăreții au platoșe "ca focul, iacintul și pucioasa" (versetul 17). Caii lor au "ca niște capete de lei, și din gurile lor ieșea foc, fum și pucioasă", iar "cozile lor erau ca șerpii" (versetele 17-19). Ei ucid cu gurile și cu cozile lor.
În ciuda severității și a ororii acestor urgii, supraviețuitorii de pe pământ încă refuză să se pocăiască. Ei își continuă idolatria, crima, vrăjitoria, imoralitatea sexuală și furtul (Apocalipsa 9:20-21).
După judecata celei de-a șasea trâmbițe urmează un interludiu literar. Ioan vede un înger coborând din cer cu un sul mic în mână. I se promite că "îngerul al șaptelea va suna din trâmbița lui" (Apocalipsa 10:7), iar lui Ioan i se spune că trebuie să mai profețească (versetul 11). Urmează o descriere a celor doi martori care vor predica în Ierusalim și vor face minuni înainte de a fi uciși. Dumnezeu îi va readuce apoi la viață și îi va lua în cer (Apocalipsa 11:1-13).
A șaptea trâmbiță. Trâmbița a șaptea (și al treilea necaz) sună și imediat se aud voci puternice în cer care spun: "Împărăția lumii a trecut în mâinile Domnului nostru și ale Hristosului Său. Și El va împărăți în vecii vecilor." (Apocalipsa 11:15) Cei douăzeci și patru de bătrâni spun: "A venit vremea să ... prăpădești pe cei ce prăpădesc pământul." (versetul 18) Evident, Dumnezeu este pe cale să încheie lucrurile o dată pentru totdeauna. La sunetul celei de-a șaptea trâmbițe, Templul lui Dumnezeu se deschide în cer, iar "Templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis și s-a văzut chivotul legământului Său în Templul Său. Și au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ și o grindină mare." (versetul 19)
Astfel se încheie judecata celor șapte trâmbițe. Totul este pregătit pentru cei șapte îngeri cu cele șapte potire ale mâniei lui Dumnezeu. Acești îngeri se află în interiorul Templului acum deschis, gata să înainteze și să aducă judecățile finale pe pământ (Apocalipsa 15).
English
Care sunt cele șapte trâmbițe din Apocalipsa?
