Care sunt cele șapte dispensații?


Întrebare: Care sunt cele șapte dispensații?

Răspuns:
Dispensaționalismul este o metodă de a interpreta istoria care împarte lucrarea și scopurile lui Dumnezeu cu privire la omenire în perioade diferite de timp. De obicei, sunt identificate șapte dispensații, cu toate că unii teologi cred că sunt nouă. Alții socotesc numai trei sau până la treizeci și șapte de dispensații. În acest articol, ne vom limita la cele șapte dispensații de bază găsite în Scriptură.

Prima dispensație se numește Dispensația inocenței (Genesa 1.28-30 și 2.15-17). Această dispensație a acoperit perioada în care Adam și Eva au fost în Grădina Edenului. În această dispensație, poruncile lui Dumnezeu erau (1) să umple pământul cu copii, (2) să supună pământul, (3) să stăpânească peste animale, (4) să aibă grijă de grădină și (5) să se abțină să mănânce fruct din pomul cunoașterii binelui și răului. Dumnezeu i-a avertizat de pedeapsa fizică și spirituală pentru neascultare. Această dispensație a durat puțin și a fost încheiată de neascultarea lui Adam și a Evei, prin mâncarea fructului interzis, și de alungarea lor din grădină.

Cea de-a doua dispensație este numită Dispensația conștiinței și a durat aproximativ 1.656 de ani, de la alungarea lui Adam și a Evei din grădină, până la potop (Genesa 3.8-8.22). Această dispensație demonstrează ce va face omenirea, atunci când este lăsată după voința și conștiința ei, care au fost pătate de moștenirea naturii păcătoase. Cele cinci aspecte majore privitoare la această dispensație sunt 1) un blestem al șarpelui, 2) o schimbare în condiția femeii și în nașterea de copii, 3) un blestem asupra naturii, 4) impunerea lucrării pentru producerea hranei asupra omenirii și 5) promisiunea lui Cristos, ca sămânța care va zdrobi capul șarpelui (Satan).

A treia dispensație este Dispensația conducerii umane, care a început în Genesa 8. Dumnezeu a nimicit viața de pe pământ cu un potop, salvând o singură familie, de la care să pornească din nou rasa umană. Dumnezeu a făcut următoarele promisiuni și a dat următoarele porunci lui Noe și familiei lui:
1. Dumnezeu nu va mai blestema pământul din nou.
2. Noe și familia lui trebuie să populeze pământul cu oameni.
3. Ei trebuie să stăpânească peste creația animală.
4. Le este îngăduit să mănânce carne.
5. E stabilită legea pedepsei capitale.
6. Nu va mai fi niciodată un potop la scară mondială.
7. Semnul promisiunii lui Dumnezeu va fi curcubeul.

Urmașii lui Noe nu s-au împrăștiat să umple pământul așa cum Dumnezeu a poruncit, falimentând în a-și duce la îndeplinire responsabilitatea din cadrul acestei dispensații. La 325 de ani după potop, locuitorii pământului au început să construiască un turn, un monument măreț al solidarității și al mândriei lor (Genesa 11.7-9). Dumnezeu a întrerupt construcția, creând diferitele limbi și impunând porunca Lui de a umple pământul. Rezultatul a fost nașterea diferitelor națiuni și culturi. De la acel punct, guvernele umane au intrat în vigoare.

Cea de-a patra dispensație, numită Dispensația promisiunii, a început cu chemarea lui Avraam, a continuat cu viața patriarhilor și s-a încheiat cu Exodul evreilor din Egipt, o perioadă de aproximativ 430 de ani. În timpul acestei dispensații, Dumnezeu a dezvoltat o mare națiune, pe care a ales-o să fie poporul Său (Genesa 12.1-Exodul 19.25).

Promisiunea de bază în cadrul acestei dispensații a fost legământul avraamic. Iată câteva puncte-cheie ale acelui legământ necondiționat:

1. Din Avraam va ieși o mare națiune, pe care Dumnezeu o va binecuvânta cu prosperitate naturală și spirituală.

2. Dumnezeu îi va face un nume mare lui Avraam.

3. Dumnezeu îi va binecuvânta pe cei care îi vor binecuvânta pe urmașii lui Avraam și îi va blestema pe cei care îi vor blestema.

4. În Avraam, toate familiile pământului vor fi binecuvântate. Acest lucru e împlinit în Isus Cristos și în lucrarea Lui de mântuire.

5. Semnul legământului e tăierea împrejur.

6. Acest legământ, care i-a fost repetat lui Isaac și lui Iacov, este limitat la poporul evreu și la cele 12 seminții ale lui Israel.

Cea de-a cincea dispensație este numită Dispensația Legii. A durat aproape 1.500 de ani, de la Exod și până când a fost suspendată, după moartea lui Isus Cristos. Această dispensație va continua în timpul Mileniului, cu unele modificări. În timpul Dispensației Legii, Dumnezeu a lucrat specific cu poporul evreu prin legământul mozaic, sau Legea, găsit în Exodul 19-23. Dispensația a inclus închinarea la Templu, condusă de preoți, cu indicații suplimentare date prin purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu, profeții. În cele din urmă, datorită faptului că poporul nu a ascultat de legământ, semnițiile lui Israel au pierdut Țara promisă și au fost supuși la robie.

Cea de-a șasea dispensație, cea în care trăim acum, este Dispensația harului. Ea a început cu legământul cel nou în sângele lui Cristos (Luca 22.20). Această „Epocă a harului" sau „a Bisericii" are loc între a 69-a săptămână și cea de-a 70-a, din Daniel 9.24. A început cu moartea lui Cristos și se încheie cu Răpirea Bisericii (1 Tesaloniceni 4). Această dispensație cuprinde întreaga lume și include atât evreii, cât și neamurile. Responsabilitatea omului în cadrul Dispensației harului este să creadă în Isus, Fiul lui Dumnezeu (Ioan 3.18). În această dispensație, Duhul Sfânt locuiește în credincioși ca Mângâietor (Ioan 14.16-26). Această dispensație a durat peste 2.000 de ani și nimeni nu știe când se va încheia. Știm că se va încheia cu Răpirea tuturor credincioșilor născuți din nou de pe pământ, ca să mergem în cer cu Cristos. După Răpire vor urma judecățile lui Dumnezeu, care vor dura șapte ani.

Cea de-a șaptea dispensație este numită Împărăția milenară a lui Cristos și va dura 1.000 de ani, timp în care Cristos Însuși va împărăți pe pământ. Această Împărăție va împlini profeția dată națiunii evreiești că Cristos Se va întoarce și va fi Împăratul lor. Singurii oameni care vor avea acces în Împărăție sunt credincioșii născuți din nou din Epoca harului și cei drepți care vor fi supraviețuit celor șapte ani de necaz. Niciunei persoane nemântuite nu i se va îngădui să intre în această Împărăție. În timpul celor 1.000 de ani, Satan este legat. Această perioadă se încheie cu judecata finală (Apocalipsa 20.11-14). Lumea veche este distrusă de foc și cerul nou și pământul nou din Apocalipsa 21 vor începe.

English
Înapoi la pagina de început în limba Română
Care sunt cele șapte dispensații?