Care e semnificația sângelui lui Cristos?





Întrebare: Care e semnificația sângelui lui Cristos?

Răspuns:
Sintagma „sângele lui Cristos” e folosită de câteva ori în Noul Testament și este expresia morții ca jertfă și a lucrării depline de ispășire a lui Isus în locul nostru. Referirile făcute la sângele Mântuitorului includ realitatea că în mod literal El a sângerat pe cruce, dar, și mai semnificativ, că a sângerat și a murit pentru păcătoși. Sângele lui Cristos are puterea de a face ispășire pentru un număr infinit de păcate comise de un număr infinit de oameni, de-a lungul secolelor, și toți cei a căror credință se bazează pe acel sânge vor fi salvați.

Realitatea sângelui lui Cristos ca mijloc de ispășire pentru păcat își are originea în Legea mozaică. O dată pe an, preotul trebuia să aducă o jertfă din sângele animalelor pe altarul Templului pentru păcatele oamenilor. „Și, după Lege, aproape totul este curățit cu sânge; și fără vărsare de sânge, nu este iertare.” (Evrei 9.22) Dar aceasta era o jertfă de sânge limitată în eficiența sa, de aceea trebuia adusă din nou și din nou. Aceasta era o prefigurare a jertfei pe care Isus a adus-o pe cruce „o dată pentru totdeauna”. (Evrei 7.27) Odată adusă această jertfă, nu a mai fost nevoie de sângele taurilor și a țapilor.

Sângele lui Cristos este temelia noului legământ. În noaptea de dinainte să meargă la cruce, Isus le-a dat ucenicilor paharul cu rodul viței și le-a spus: „Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi.” (Luca 22.20) Turnarea vinului în pahar simboliza sângele lui Cristos care va fi vărsat pentru toți cei care vor crede în El. Când Și-a vărsat sângele pe cruce, Isus a eliminat cerințele vechiului legământ pentru jertfe de animale aduse în mod continuu. Sângele lor nu era suficient să acopere păcatele oamenilor, numai temporar, pentru că păcatul înfăptuit împotriva unui Dumnezeu sfânt și infinit cere o jertfă sfântă și adusă la infinit. „Dar aducerea-aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe; căci este cu neputință ca sângele taurilor și al țapilor să șteargă păcatele.” (Evrei 10.3) În timp ce sângele taurilor și al țapilor era o „aducere-aminte” a păcatului, „sângele scump al lui Cristos, Mielul fără cusur și fără prihană” (1 Petru 1.19) a plătit în întregime datoria păcatului pe care o aveam față de Dumnezeu și nu mai avem nevoie de nicio altă jertfă pentru păcat. Chiar înaintea morții, Isus a spus: „S-a isprăvit”, semnificând că întreaga lucrare de răscumpărare a fost terminată pentru totdeauna, „căpătând o răscumpărare veșnică” pentru noi. (Evrei 9.12)

Sângele lui Isus nu numai că îi răscumpără pe credincioși din păcat și din pedeapsa veșnică, ci „va curăți cugetul nostru de faptele moarte, ca să-I slujim Dumnezeului celui viu”. (Evrei 9.14) Acest lucru înseamnă că nu numai că acum suntem eliberați de a aduce jertfe care sunt „nefolositoare” pentru obținerea mântuirii, ci suntem eliberați de bazarea pe lucrările fără valoare și zadarnice ale cărnii în a-I plăcea lui Dumnezeu. Pentru că sângele lui Cristos ne-a răscumpărat, acum suntem făpturi noi în Cristos (2 Corinteni 5.17) și, prin sângele Lui, suntem eliberați de păcat ca să-I slujim Dumnezeului celui viu, să-L glorificăm și să ne bucurăm de El pentru totdeauna.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Care e semnificația sângelui lui Cristos?