Ce spune Biblia despre rugăciunea pentru morți?


Întrebare: Ce spune Biblia despre rugăciunea pentru morți?

Răspuns:
Rugăciunea pentru morți nu este un concept biblic. Rugăciunile noastre nu au niciun efect asupra cuiva odată ce acesta a murit. Realitatea este că, în momentul morții, destinul veșnic al unui om e pecetluit. Fie e salvat prin credința în Cristos și e în cer, unde experimentează odihnă și bucurie în prezența lui Dumnezeu, fie e chinuit în iad. Istorisirea cu bogatul și cerșetorul Lazăr ne oferă o ilustrație vie a acestui adevăr. Isus a folosit în mod clar această istorisire ca să ne învețe că după moarte cei nelegiuiți sunt despărțiți veșnic de Dumnezeu, că își amintesc că au respins Evanghelia, că se află în chin și că condiția lor nu poate fi remediată (Luca 16.19-31).

Adesea cei care au pierdut o persoană dragă sunt încurajați să se roage pentru cei care au murit și pentru familiile lor. Bineînțeles că trebuie să ne rugăm pentru cei îndurerați, însă nu și pentru cei morți. Nimeni nu trebuie să creadă vreodată că cineva s-ar putea ruga pentru el, dobândind vreun efect favorabil pentru el după ce moare. Biblia ne învață că destinul veșnic al omenirii e determinat de acțiunile noastre în timpul vieții de pe pământ. „Sufletul care păcătuiește acela va muri. ... Neprihănirea celui neprihănit va fi peste el și răutatea celui rău va fi peste el.” (Ezechiel 18.20)

Scriitorul cărții Evrei ne spune: „Și, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata...” (Evrei 9.27) De aici înțelegem că condiția spirituală a unui om nu mai poate fi schimbată sub nicio formă după ce acesta moare – nici de către el însuși, nici prin eforturile altora. Dacă e fără rost să te rogi pentru cei vii care comit „un păcat care duce la moarte” (1 Ioan 5.16), adică păcătuiesc continuu fără să caute iertarea lui Dumnezeu, cum ar putea rugăciunea pentru cei care sunt deja morți să-i ajute, de vreme ce nu există un plan de mântuire postmortem?

Ideea este că fiecare dintre noi are de trăit o singură viață, și suntem responsabili de felul în care o trăim. Alți oameni pot influența alegerile noastre, însă în cele din urmă trebuie să dăm socoteală de alegerile pe care le facem. Odată ce viața s-a sfârșit, nu mai sunt alegeri de făcut; nu mai avem de ales decât să dăm față cu judecata. Rugăciunile altora pot exprima dorințele lor, însă nu vor schimba rezultatul. E momentul să ne rugăm pentru o persoană câtă vreme trăiește și există posibilitatea ca inima, atitudinile și comportamentul acesteia să fie schimbate (Romani 2.3-9).

E normal să avem dorința de a ne ruga în vremuri de durere, suferință și pierdere a celor dragi și a prietenilor, însă știm că granițele rugăciunii valide ne sunt trasate în Biblie. Biblia e singurul manual de rugăciune oficial și ea ne învață că rugăciunea pentru cei morți e zadarnică. Totuși, găsim practica rugăciunii pentru cei morți ținută în câteva domenii ale „creștinătății”. De exemplu, teologia romano-catolică permite atât rugăciunile pentru cei morți, cât și cele din partea lor. Însă până și autoritățile catolice admit că nu există autorizație explicită pentru rugăciunile din partea morților în cele șaizeci și șase de cărți ale Scripturii canonice. În schimb, ei apelează la Apocrife (2 Macabei 12.46), la tradiția Bisericii, la decretul Conciliului de la Trento etc. ca să-și justifice practica.

Biblia ne învață că cei care fac voia Mântuitorului (Evrei 5.8-9), după ce mor, intră direct și imediat în prezența Domnului (Luca 23.43, Filipeni 1.23, 2 Corinteni 5.6, 8). Atunci ce nevoie au aceștia de rugăciunile oamenilor de pe pământ? Cu toate că simțim cu cei care au pierdut pe cei dragi ai lor, trebuie să ținem cont că „acum este vremea potrivită ... acum este ziua mântuirii” (2 Corinteni 6.2). Cu toate că contextul se referă la epoca Evangheliei ca întreg, versetul se potrivește fiecărui individ care nu e pregătit să întâmpine inevitabilul – moartea și judecata care urmează (Romani 5.12, 1 Corinteni 15.26, Evrei 9.27). Moartea e finală, și după aceea nicio măsură de rugăciune nu-i va face parte omului de mântuirea pe care a respins-o câtă vreme a trăit.

English


Înapoi la pagina de început în limba Română
Ce spune Biblia despre rugăciunea pentru morți?