Întrebare
Roada Duhului Sfânt - Ce este înfrânarea?
Răspuns
Ultima caracteristică enumerată în Galateni 5:22-23 ca fiind o roadă a Duhului este înfrânarea. Roada Duhului este schimbarea caracterului nostru care are loc datorită lucrării Duhului Sfânt în noi. Nu devenim creștini pe cont propriu și nu putem crește pe cont propriu. Filipeni 2:13 spune că "Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi și vă dă, după plăcerea Lui, și voința și înfăptuirea." Fiecare lucru bun pe care îl facem este rodul lucrării Duhului Sfânt în viața noastră.
Înfrânarea este, desigur, capacitatea de a ne controla pe noi înșine. Aceasta implică moderație, constrângere și capacitatea de a spune "nu" dorințelor noastre inferioare și poftelor trupești.
Una dintre dovezile lucrării lui Dumnezeu în viața noastră este capacitatea de a ne controla propriile gânduri, cuvinte și acțiuni. Nu este vorba că suntem în mod natural slabi de voință. Ci natura noastră căzută este sub influența păcatului. Biblia numește aceasta a fi "robi ai păcatului" (Romani 6:6). O definiție a păcatului este "satisfacerea unei nevoi legitime prin mijloace nelegitime". Fără puterea Duhului Sfânt, suntem incapabili să cunoaștem și să alegem cel mai bun mod de a ne satisface nevoile. Chiar dacă am ști ce ar fi mai bine, cum ar fi să nu fumăm, o altă nevoie, cum ar fi confortul, ar avea întâietate și ne-ar înrobi din nou.
Când suntem salvați prin jertfa lui Hristos, suntem liberi (Galateni 5:1). Această libertate include, printre altele, eliberarea de păcat. "Știm bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în așa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului." (Romani 6:6) Acum, pe măsură ce Duhul Sfânt ne dă înfrânare, putem refuza păcatul.
Credincioșii au nevoie de înfrânare deoarece lumea exterioară și forțele interne încă atacă (Romani 7:21-25). La fel ca un oraș vulnerabil, trebuie să avem apărare. Un zid în jurul unui oraș antic era conceput pentru a ține inamicul afară. Judecătorii de la porți stabileau cine trebuie să intre și cine trebuie să rămână afară. Soldații și porțile puneau în aplicare aceste decizii. În viața noastră, aceste mijloace de apărare ar putea include evitarea relațiilor apropiate cu păcătoșii, întâlnirea cu alți credincioși și meditația asupra Cuvântului dătător de viață al lui Dumnezeu. Nu dăm dovadă de înfrânare dacă ne îndeletnicim continuu cu ceea ce ne-ar înrobi.
Stăpânirea de sine duce în mod natural la perseverență (2 Petru 1:6), deoarece prețuim binele pe termen lung în loc de satisfacția instantanee a lumii. Înfrânarea este un dar care ne eliberează. Ne eliberează să ne bucurăm de beneficiile unui corp sănătos. Ne eliberează să ne odihnim în siguranța unei bune administrări. Ne eliberează de o conștiință vinovată. Înfrânarea limitează satisfacerea dorințelor noastre prostești, iar noi ne găsim libertatea de a iubi și de a trăi așa cum am fost meniți.
English
Roada Duhului Sfânt - Ce este înfrânarea?
