Întrebare
Ce asemănări există între relatarea potopului din Epopeea lui Ghilgameș și cea biblică?
Răspuns
Există numeroase asemănări între relatarea potopului din Epopeea lui Ghilgameș și cea biblică (Geneza 6-8), începând, în primul rând, cu alegerea de către Dumnezeu a unui om neprihănit pentru a construi o corabie, din cauza unui potop iminent. În ambele relatări, în corabie trebuiau să se afle câte un exemplar din fiecare specie de animale, iar păsările au fost folosite după ploaie pentru a determina dacă apele potopului se retrăseseră, dezvăluind uscatul. Există și alte asemănări între relatarea potopului din Epopeea lui Ghilgameș și cea biblică.
Un punct major de acord clar este faptul că, în vremuri străvechi, a avut loc un dezastru global provocat de un potop. Au fost descoperite fragmente din relatarea lui Ghilgameș (Tăblițele caldeene despre potop) care datează din anul 2000 î.Hr. sau chiar mai devreme. Tăblițele care conțin povestea completă datează însă din aproximativ 650 î.Hr., adică mult după relatarea din Geneza (c. 1450-1410 î.Hr.). Aceste tăblițe caldeene, provenite din orașul Ur (în sudul Irakului de astăzi), descriu modul în care zeul babilonian Ea a hotărât să pună capăt tuturor formelor de viață, cu excepția celor care se aflau în corabie, printr-un mare potop. Ea, considerat de babilonieni zeul care a creat pământul, l-a ales pe Ut-Napiștim (sau Utnapiștim) să construiască o corabie pătrată cu șase etaje.
La mijlocul secolului al XIX-lea, această „Epopee a lui Ghilgameș” completă (din 650 î.Hr.) a fost descoperită în niște ruine ale marii biblioteci din Ninive, iar profunzimea și amploarea asemănărilor și diferențelor au devenit evidente. Iată o listă mai detaliată a asemănărilor și diferențelor:
• Dumnezeu (sau mai mulți zei în relatarea lui Ghilgameș) a hotărât să distrugă omenirea din cauza răutății și a păcatelor ei (Geneza 6:5-7).
• Un om neprihănit (Geneza 6:9) a primit porunca să construiască o corabie pentru a salva un grup restrâns și ales de oameni și toate speciile de animale (Noe a primit poruncile direct de la Dumnezeu, iar Utnapiștim dintr-un vis).
• Ambele corăbii erau uriașe, deși formele lor difereau. Arca lui Noe era dreptunghiulară; cea a lui Utnapiștim era pătrată.
• Ambele arce aveau o singură ușă și cel puțin o fereastră.
• O ploaie torențială a acoperit pământul și munții cu apă, deși în relatarea biblică o parte din apă a izvorât din adâncurile pământului (Geneza 7:11).
• Potopul lui Noe a fost rezultatul unei furtuni care a durat 40 de zile și nopți (Geneza 7:12), în timp ce furtuna din povestea lui Ghilgameș a fost mult mai scurtă: „Șase zile și șapte nopți / au venit vântul și potopul, furtuna netezind pământul” (din Tablita XI, trad. de Maureen G. Kovacs)
• Au fost eliberate păsări pentru a găsi uscat (un corb și trei porumbei în relatarea biblică, Geneza 8:6-12; un porumbel, o rândunică și un corb în cealaltă).
• După ce ploile au încetat, ambele corăbii s-au oprit pe un munte: cea a lui Noe pe Ararat (Geneza 8:4), iar cea a lui Utnapiștim pe Nisir. Acești munți se află la o distanță de aproximativ 500 de kilometri unul de celălalt.
• După potop au fost aduse jertfe (Geneza 8:20).
• Dumnezeu (sau zeii) a fost mulțumit de jertfe (Geneza 8:21), iar Noe și Utnapiștim au primit binecuvântări. Binecuvântarea lui Noe a fost aceea de a popula pământul și de a stăpâni peste toate animalele (Geneza 9:1-3); cea a lui Utnapiștim a fost viața veșnică.
• Dumnezeu (sau mulțimea de zei) a promis să nu mai distrugă omenirea vreodată (Geneza 8:21-22).
Poate că cel mai interesant aspect este modul în care poveștile rămân consecvente de-a lungul timpului. Deși Epopeea lui Ghilgameș în întregime a fost descoperită la mijlocul secolului al XIX-lea, segmente mult mai vechi (anterior redactării Genezei) au fost descoperite și datate. Totuși, cel mai semnificativ aspect este fidelitatea mai mare a relatării ebraice. Acest lucru se atribuie importanței tradiției orale evreiești și posibilității ca o parte din istorisire să fi fost consemnată de Noe sau din timpul său, ceea ce ar face ca relatarea ebraică să fie anterioară versiunii babiloniene.
Unii cercetători emit ipoteza că evreii ar fi împrumutat relatarea babiloniană, dar nu a fost prezentată nicio dovadă concludentă în sprijinul acestei ipoteze. Având în vedere numeroasele și variatele diferențe și detalii din cadrul acestor povestiri, pare puțin probabil ca versiunea biblică să se fi bazat pe o sursă sumeriană existentă. Mai mult, având în vedere reputația evreilor de a transmite informațiile cu scrupulozitate de la o generație la alta și de a menține o relatare consecventă a evenimentelor, Geneza este considerată de mulți ca fiind mult mai istorică decât Epopeea lui Ghilgameș, care este privită ca mitologică din cauza numeroșilor zei ai săi, a interrelaționărilor dintre aceștia și a intrigilor lor în stabilirea soartei omenirii.
Cu siguranță, pentru cei care cred că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, este rezonabil să se concluzioneze că El a ales să păstreze relatarea adevărată în Biblie prin tradițiile orale ale poporului Său ales. Prin providența lui Dumnezeu, poporul Său a păstrat această relatare pură și consecventă de-a lungul secolelor, până când Moise a consemnat-o în cele din urmă în Cartea Geneza. Se crede că „Epopeea lui Ghilgameș” conține relatări care au fost alterate și înfrumusețate de-a lungul anilor de către oameni care nu-L urmează pe Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov.
English
Ce asemănări există între relatarea potopului din Epopeea lui Ghilgameș și cea biblică?
