Întrebare
Dacă Isus a plătit prețul pentru păcatul nostru, de ce suferim în continuare consecințele pentru el?
Răspuns
Biblia ne dă vestea bună că Isus a plătit prețul pentru păcatele noastre (Efeseni 1:7), dar în multe feluri încă suferim consecințele pentru ele. De exemplu, un traficant de droguri poate deveni creștin în închisoare, dar asta nu înseamnă că va fi eliberat a doua zi - el va suferi în continuare consecințele păcatului său trecut. Un creștin născut din nou care cade în adulter își poate pierde familia, cariera etc. - chiar și după ce își mărturisește și își abandonează păcatul, consecințele păcatului său rămân. Venirea la Hristos nu șterge efectele temporale ale păcatului; în schimb, mântuirea noastră garantează că nu ne vom confrunta cu consecințele veșnice pentru el.
Consecința păcatului este moartea (Romani 6:23a). Ca păcătoși, merităm să fim separați pentru totdeauna de Dumnezeu și de sfințenia Sa. Pe cruce, Hristos a plătit pedeapsa pentru păcatul nostru cu propriul Său sânge. Cel care nu a cunoscut păcatul a fost făcut păcat în locul nostru (2 Corinteni 5:21). Pe baza jertfei perfecte a lui Hristos, cei care cred nu mai sunt sub condamnarea lui Dumnezeu (Romani 8:1).
Este important să înțelegem că, atunci când credinciosul în Hristos experimentează consecințele păcatului, nu este pentru că se află sub condamnarea lui Dumnezeu (Romani 8:1), mânia (1 Tesaloniceni 5:9) sau pedeapsa Lui (2 Tesaloniceni 1:8). Credincioșii sunt sub harul lui Dumnezeu (Romani 6:15). Isus a luat asupra Sa mânia lui Dumnezeu (Isaia 53:10). Consecințele păcatului pe care încă le experimentează credincioșii ar putea fi clasificate în unul dintre aceste moduri:
Consecințe universale. Unele dintre consecințele păcatului sunt experimentate perpetuu de fiecare ființă umană de pe pământ, deoarece toți suntem copiii lui Adam. Cu toții avem buruieni care cresc în grădinile noastre, cu toții ne confruntăm cu dezastre naturale, cu toții ne îmbolnăvim și îmbătrânim și cu toții murim fizic în cele din urmă (Romani 5:12). Ca păcătoși care trăiesc într-o lume păcătoasă, nu putem evita aceste consecințe ale păcatului originar.
Consecințe naturale. Trăim într-o lume a cauzei și a efectului, în care legea semănatului și a seceratului este în plin efect. Unele dintre consecințele păcatului sunt încorporate și practic garantate, indiferent dacă păcătosul este mântuit sau nu. Biblia avertizează că imoralitatea sexuală este un păcat comis împotriva propriului trup (1 Corinteni 6:18). "Poate cineva să ia foc în sân fără să i se aprindă hainele?" (Proverbele 6:27) Dacă furi ceva, trebuie să te aștepți să fii prins și să te confrunți cu consecințele firești care urmează acestui păcat. Dacă te opui arestării atunci când ești prins, acumulezi și mai multe consecințe. Semănatul și seceratul.
Consecințe instructive. Foarte probabil, Dumnezeu permite ca unele dintre consecințele păcatului să rămână în viața noastră pentru a ne învăța natura odioasă a păcatului și pentru a ne reaminti să depindem de harul lui Dumnezeu. Păcatul este o problemă suficient de gravă pentru ca Dumnezeu să Îl trimită pe Fiul Său în lume pentru a muri. Nu îndrăznim să luăm păcatul ușor. În fața consecințelor păcatului, ne smerim și căutăm cu atât mai mult Împărăția și neprihănirea lui Dumnezeu (vezi Matei 6:33). Când Anania și Safira au fost disciplinați pentru păcatul lor, a fost instructiv pentru Biserică: "O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei ce au auzit aceste lucruri." (Faptele Apostolilor 5:11). A se vedea și 1 Corinteni 5:5 și 1 Timotei 1:20.
Consecințe disciplinare. Unele dintre consecințele păcatului sunt rezultatul faptului că Dumnezeu ne tratează așa cum un tată își tratează copiii. Există o diferență între o pedeapsă pentru păcat și disciplinarea pentru păcat. Copii ai lui Dumnezeu fiind, experimentăm disciplinarea menită să ne ghideze înapoi pe calea cea bună. "Fiule, nu disprețui pedeapsa Domnului și nu-ți pierde inima când ești mustrat de El! Căci Domnul pedepsește pe cine iubește și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește." (Evrei 12:5-6; cf. Proverbele 3:11-12) Observă cât de mulți dintre copiii lui Dumnezeu sunt supuși disciplinării: "toți" (Evrei 12:8). Cu toții suntem rătăciți uneori. Scopul lui Dumnezeu de a ne permite să experimentăm consecințele disciplinare ale păcatului, fidel naturii Sale, este perfect: "Dumnezeu ne pedepsește pentru binele nostru, ca să ne facă părtași sfințeniei Lui." (Evrei 12:10)
Biserica din Corint oferă un exemplu de creștini care se confruntă cu consecințele disciplinare ale păcatului lor: participând la Masa Domnului într-un mod nedemn, ei au atras nemulțumirea lui Dumnezeu: "Din pricina aceasta sunt între voi mulți neputincioși și bolnavi și nu puțini dorm." (1 Corinteni 11:30) Vedem măsuri disciplinare similare luate în 2 Samuel 12. Chiar și după ce David și-a mărturisit păcatul și a fost iertat, Dumnezeu a permis ca anumite consecințe să se abată asupra lui David și a familiei sale (versetele 11-14).
Dumnezeu ne permite să experimentăm unele dintre consecințele temporale ale păcatului pentru a ne arăta dragostea Sa pentru noi. Dacă Dumnezeu nu Și-ar disciplina niciodată copiii rătăciți, El nu ar fi un Tată bun. Dacă nu am fi niciodată disciplinați sau dacă nu am suferi niciodată consecințele acțiunilor noastre greșite, nu am învăța niciodată să deosebim binele de rău. Avem tendința de a învăța mai ușor din greșelile, decât din succesele noastre.
Laudă-L pe Domnul pentru bunătatea Sa. El ne permite să experimentăm consecințele temporale ale păcatului (pentru binele nostru). Dar El ne-a salvat de consecințele veșnice ale păcatului. Isus a plătit pedeapsa pentru păcatele noastre, astfel încât noi nu vom experimenta niciodată moartea a doua, care este iazul de foc (Apocalipsa 20:14). Credincioșilor în Hristos li se promite că blestemul și consecințele păcatului vor fi complet înlăturate într-o zi, și "nu se va face niciun rău și nicio pagubă pe tot muntele Meu cel sfânt" (Isaia 11:9).
English
Dacă Isus a plătit prețul pentru păcatul nostru, de ce suferim în continuare consecințele pentru el?
