Întrebare
De ce este "Să nu furi" o poruncă dintre Cele Zece Porunci?
Răspuns
"Să nu furi" (Exodul 20:15) este una dintre Cele Zece Porunci pe care oamenii și le amintesc cu ușurință, deși este a opta din Decalog. Și, deși ar putea fi unii care încearcă să submineze autoritatea celor Zece Porunci, sugerând că acestea fac parte din Vechiul Legământ, Domnul nostru Isus, vorbind cu tânărul bogat, a citat cinci dintre ele, inclusiv pe aceasta (Matei 19:18). Cele Zece Porunci fac parte din Legea morală a lui Dumnezeu și, spre deosebire de legile ceremoniale și sacrificiale din Vechiul Testament, care au fost date lui Israel, ele se aplică tuturor oamenilor din toate timpurile.
Furtul este definit ca fiind "luarea proprietății unei alte persoane fără permisiunea acesteia". Cu toate acestea, există multe alte forme de furt. De exemplu, prelungirea pauzei de masă la locul de muncă sau sosirea cu întârziere și plecarea mai devreme sunt de fapt forme de furt de la angajatorii noștri, furând timpul pentru care aceștia au plătit. A profita de angajatori în acest fel indică o lipsă de dragoste față de ceilalți. Apostolul Pavel, atunci când vorbește despre poruncile lui Dumnezeu, rezumă întreaga Lege în același mod în care a făcut-o și Domnul nostru Isus, cu "Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți" (Marcu 12:31; Romani 13:9). Și, tot ca Isus, el afirmă că aceasta este împlinirea "Legii" (Matei 22:39-40). Așadar, știm, din astfel de instrucțiuni, că "Să nu furi", ca în cazul tuturor celor Zece Porunci, are legătură cu "a vă iubi unii pe alții" (Ioan 13:34-35).
Victimele furtului cunosc sentimentul cumplit pe care îl produce acest act. Simplul fapt că cineva ia ceea ce ar fi putut fi un cadou deosebit de prețios de la o persoană dragă ne străpunge inima și ne face să ne simțim vulnerabili și nesiguri. Furtul are un impact enorm nu numai asupra indivizilor, ci și asupra societății în ansamblu. Furtul perturbă stabilitatea societății, iar rezultatele sunt sentimente de teamă și nesiguranță și o dorință de răzbunare. Este suficient să ne uităm la unele țări din lumea a treia, unde legile împotriva furtului sunt ignorate, pentru a vedea cât de dăunător este acest lucru pentru populație. Legile lui Dumnezeu nu sunt doar morale și spirituale; ele sunt și infinit de practice.
Creștinii au primit de la Dumnezeu daruri fizice și spirituale extraordinare și ar trebui să dorim să îi dăm înapoi tot ceea ce avem. Atunci când reținem lucrurile care Îi aparțin în mod corect - timpul și talentele noastre, bunurile și finanțele noastre, ba chiar și viața noastră -, de fapt, Îl furăm pe El. Prorocul Maleahi s-a exprimat astfel când s-a adresat israeliților: „Se cade să înşele un om pe Dumnezeu cum Mă înşelaţi voi? Dar voi întrebaţi: «Cu ce Te-am înşelat?» «Cu zeciuielile şi darurile de mâncare. Sunteţi blestemaţi câtă vreme căutaţi să Mă înşelaţi, tot poporul în întregime! Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare», zice Domnul oştirilor, «şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare.»” (Maleahi 3:8-10) Într-o zi vom fi judecați de Dumnezeu și se va aștepta de la noi să dăm socoteală de ceea ce am făcut cu darurile pe care Dumnezeu ni le-a acordat cu atâta generozitate (Romani 14:12; 2 Corinteni 5:10; Evrei 4:13).
English
De ce este "Să nu furi" o poruncă dintre Cele Zece Porunci?
