Întrebare
De ce atât de mare parte din lume e încă neevanghelizată?
Răspuns
Ultima instrucțiune a lui Isus dată ucenicilor a fost: „Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.” (Matei 28.19-20) Citind cartea Faptele Apostolilor, știm că ucenicii au făcut exact acest lucru. După ce Duhul Sfânt a coborât peste ei, au început să proclame cu îndrăzneală mesajul lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 2.4). Dumnezeu le-a dat capacitatea supranaturală de a vorbi în alte limbi, astfel încât oameni din multe țări străine au auzit Vestea bună (Faptele Apostolilor 2.6). Acei oameni au crezut, și apoi au dus mesajul salvării date de Dumnezeu înapoi în țările natale, și Evanghelia s-a răspândit.
În ciuda atacurilor de-a lungul istoriei care au căutat să șteargă creștinismul, mesajul Evangheliei continuă să se răspândească, în timp ce viețile sunt transformate de dragostea lui Isus. Misionarii au lăsat în urmă totul, pentru a călători în regiuni dificile ca să ducă Vestea bună nativilor de acolo. Prin evanghelizare personală, radio, televiziune, internet, literatură și multe alte mijloace, oamenii din jurul lumii aud despre salvarea dată de Isus și răspund. Auzim de musulmani din țări închise pentru Evanghelie care au vedenii și vise în care Isus li Se arată și ei sunt convinși de identitatea Lui de Fiu al lui Dumnezeu. Totuși, pe măsură ce populația lumii se extinde, la fel se întâmplă cu numărul oamenilor neevanghelizați. În ciuda eforturilor Bisericii, milioane de oameni încă nu au auzit niciodată despre Isus. De fapt, unele zone ale lumii care au avut în trecut o prezență mare creștină, cum sunt Turcia și Africa de Nord, acum sunt fortărețe ale unei religii false.
Un motiv pentru care atât de mare parte din lume rămâne neevanghelizată este depărtarea la care trăiesc unele grupuri etnice. Exploratorii încă mai descoperă triburi și sate atât de departe pe hartă, încât nimeni nu a știut de existența lor. În legătură cu aceasta, unele grupuri etnice vorbesc limbi pe care misionarii încă nu le-au descifrat, așadar comunicarea cu ei este aproape imposibilă. Unele triburi și națiuni sunt încă atât de ostile față de cei din afară sau față de creștini, încât e periculos să ajungi la ele cu Evanghelia. Mulți au încercat să evanghelizeze astfel de grupuri și și-au pierdut viața în acest proces, iar granițele țărilor s-au închis și mai tare.
Totuși, un alt motiv pentru care cea mai mare parte din lume rămâne neevanghelizată este apatia din mijlocul multor creștini din culturile vestice. Cuvintele lui Iacov ni se pot aplica nouă, celor care suntem bogați în comparație cu restul lumii: „Ascultați acum voi, bogaților! Plângeți și tânguiți-vă din pricina nenorocirilor care au să vină peste voi. Bogățiile voastre au putrezit și hainele voastre sunt roase de molii. Aurul și argintul vostru au ruginit; și rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănânce carnea! V-ați strâns comori în zilele din urmă! ... Ați trăit pe pământ în plăceri și în desfătări.” (Iacov 5.1-5)
Sunt cuvinte aspre pentru urechile noastre, însă trebuie să ne examinăm să vedem dacă se aplică atitudinilor noastre cu privire la resursele pe care le avem. Isus ne-a învățat: „Faceți-vă prieteni cu ajutorul bogățiilor nedrepte, pentru ca, atunci când veți muri, să vă primească în corturile veșnice.” (Luca 16.9) Cu alte cuvinte, trebuie să ne folosim resursele în lumea aceasta pentru a avansa lucrarea lui Dumnezeu; rezultatul va fi un număr mai mare de oameni în cer.
Ne considerăm banii ca un bun propriu pe care îl cheltuim pentru plăcerile noastre? Sau ca pe o resursă din partea lui Dumnezeu pe care să o folosim sub călăuzirea Sa? Considerăm că timpul este al nostru, să-l folosim așa cum ne place? Sau ca pe un dar de la Dumnezeu pe care să îl cheltuim în urmarea voii Sale? Credem că talentele noastre sunt lucruri care trebuie canalizate numai spre câștigul personal? Sau le vedem ca pe daruri din partea lui Dumnezeu pe care să le folosim așa cum vrea El? Ne gândim la cei săraci și la cei din națiunile defavorizate atunci când decidem cum să ne cheltuim resursele? Ne-a chemat Dumnezeu la o misiune externă, dar ne opunem? Ne-a chemat să susținem un misionar anume sau o misiune în rugăciune, însă uităm adesea de ele? Suntem noi buni administratori ai resurselor pe care ni le-a dat Dumnezeu și avem noi grijă să le folosim așa cum intenționează El? Căutăm mai întâi Împărăția Lui și luăm parte la răspândirea Evangheliei în felul în care ne-a chemat să facem acest lucru în condițiile vieții noastre? Un motiv pentru care atât de mulți oameni nu au auzit Evanghelia este pentru că oamenii lui Dumnezeu refuză să le-o ducă. Să nu devenim atât de obișnuiți cu Evanghelia încât să nu ne mai dorim să vedem că se răspândește și să nu mai reușim să facem ceea ce putem pentru împlinirea acestui lucru.
În Matei 11.21-24, Isus Se adresează cetăților în care tocmai a predicat și a înfăptuit minuni, și totuși oamenii din ele au refuzat să creadă în El: „«Vai de tine, Horazine!» , a zis El. «Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit cu sac și cenușă. De aceea vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decât pentru voi. Și tu, Capernaume, vei fi înălțat oare până la cer? Vei fi coborât până la Locuința morților; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi. De aceea vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei decât pentru tine.»” Acest lucru pare să spună că Dumnezeu ne va socoti responsabili de oportunitățile care ne-au fost date (Matei 10.14-15). Pentru că Dumnezeu e un Judecător drept (Psalmul 7.11), putem avea încredere că va face ceea ce este drept atunci când cei neevanghelizați vor sta înaintea Sa în ziua judecății. Totuși, și noi vom da socoteală dacă am ascultat sau nu de porunca lui de a le spune despre El (Matei 12.36, 2 Corinteni 5.10).
Fiecare creștin are multe oportunități de a ajuta la rezolvarea problemei oamenilor neevanghelizați. După cum permite situația ta, poți face una sau mai multe dintre următoarele lucruri:
• Să dăruiești la organizații misionare.
• Să susții copii săraci prin diferite organizații caritabile care împlinesc nevoile fizice și spirituale ale copiilor în jurul lumii.
• Să-L întrebi pe Domnului dacă vrea să devii un misionar cu normă întreagă.
• Să mergi în călătorii misionare pe termen scurt într-o zonă neevanghelizată. Observând nevoile oamenilor la prima mână, adesea suntem aprinși de pasiunea de a-i evangheliza. Multe organizații înfloritoare au început cu un om care a văzut o nevoie.
• Dacă ai abilități lingvistice, devino un traducător al Bibliei.
• Nu te mai scuza din cauza fricii sau a lenei. Dacă Dumnezeu te cheamă, te va susține.
• Evaluează-ți talentele, darurile și resursele, pentru a vedea ce poate fi folositor în răspândirea Evangheliei la oamenii neevanghelizați. (De exemplu: licență de pilot, abilități organizaționale, bunăstare financiară, expertiză medicală, cunoștințe medicale etc.)
Când S-a înălțat la cer, Isus le-a încredințat mesajul Său unui grup mic de oameni. Ar fi putut călători mult mai departe decât a făcut-o în timpul lucrării Lui pământești. Ar fi putut întreprinde călătoriile misionare pe care le-a făcut Pavel. Ar fi putut trimite îngeri să propovăduiască Evanghelia pretutindeni. Însă nu a făcut niciunul dintre aceste lucruri. În schimb, a încredințat cel mai important mesaj din lume câtorva oameni failibili. Și totuși, acel mesaj a schimbat lumea, pentru că acei oameni umpluți de Duhul Sfânt au fost gata să dea totul. Când fiecare persoană care spune că Îl urmează pe Cristos e dispusă, de asemenea, să renunțe la tot, putem reduce problema oamenilor neevanghelizați, pentru gloria lui Dumnezeu.
English
De ce atât de mare parte din lume e încă neevanghelizată?
