Întrebare
Ce este naturalismul metafizic?
Răspuns
Naturalismul metafizic este afirmația că nu există nimic în afară de lumea naturală. Există variații substanțiale în viziunile naturaliste, dar toate sunt de acord că nu există intervenția unei surse supranaturale, nici posibilitatea miracolelor și nici inteligență sau scopuri dincolo de universul însuși. Pentru majoritatea celor care susțin această viziune, naturalismul metafizic este identic cu materialismul, credința că materia și energia sunt în ultimă instanță tot ceea ce există.
Naturalismul metafizic este fundamental diferit de naturalismul metodologic, o abordare generală pentru explicarea observațiilor. Naturalismul metodologic, așa cum sugerează și numele, este o tehnică – o metodă – utilizată în cercetare și evaluare, în special în știință. De exemplu, încercând să explice de ce apa se dilată atunci când îngheață, cercetătorii caută un mecanism fizic. Există presupunerea că lucrurile banale sunt de obicei explicate prin mecanisme naturale, iar explorarea susține în general această idee.
Contrar a ceea ce susțin unii naturaliști, utilitatea naturalismului metodologic în majoritatea situațiilor practice nu dovedește naturalismul metafizic. În filozofie, metafizica este categoria care descrie natura reală a universului. O afirmație metafizică este o sugestie despre cum „sunt lucrurile în realitate”. Naturalismul metafizic ar considera afirmația „nu există nimic în afară de materie și energie” ca fiind o afirmație a realității absolute. Încercarea de a ajunge la această concluzie pe baza utilizării comune a naturalismului metodologic este irațională.
Ca paralelă, să luăm în considerare un om aflat într-un submarin pentru o singură persoană, la fundul oceanului. El adoarme, apoi se trezește și găsește în jurnalul său cuvinte pe care nu-și amintește să le fi scris. Cea mai „naturală” explicație este că fie a uitat că le-a scris, fie are o cădere nervoasă. Sugestia că cineva s-a furișat în submarinul său, la mii de metri sub apă, pare imposibil de conciliat cu ceea ce știe el. Prin urmare, este logic să presupunem o explicație mai „naturală”, cel puțin până când apar mai multe dovezi. Aceasta este esența naturalismului metodologic. Urmând această linie de gândire, bărbatul din submarin ar încerca să adune informații pentru a vedea când sau cum ar fi putut scrie ceva și nu și-ar aminti.
Cu toate acestea, dacă cuvintele din jurnal au fost scrise cu pix roșu, iar tot ceea ce are bărbatul la bordul submarinului sunt creioane, atunci este o altă poveste. Dacă căutarea în micul submarin nu duce la găsirea niciunui pix roșu, atunci ideea „nenaturală” că cineva a furat din exterior nu este complet exclusă. Absența pixurilor roșii nu dovedește în mod absolut prezența unui intrus, dar, mai devreme sau mai târziu, dovezile acumulate ar putea lăsa această opțiune ca fiind singura logică. Continuarea căutării unei explicații mai „naturale”, realizând în același timp că o investigație mai aprofundată ar putea implica prezența unui intrus, este în continuare în concordanță cu naturalismul metodologic.
Pe de altă parte, dacă bărbatul respinge categoric posibilitatea unui vizitator și forțează ca toate dovezile să fie explicate în conformitate cu această axiomă, el urmează calea naturalismului metafizic. În acest caz, bărbatul din submarin pornește de la o concluzie – nu există nicio posibilitate ca altcineva să poată intra aici – și interpretează observațiile sale în consecință. Acest lucru ar fi deosebit de irațional dacă ar găsi dovezi incompatibile cu presupunerea sa „naturală”, cum ar fi verigheta altcuiva zăcând pe podea. Cu cât vede mai multe dovezi că o altă persoană a fost în submarinul său, cu atât ar fi mai puțin rezonabil să continue să afirme: „Ei bine, asta nu se poate întâmpla, așa că aceste dovezi trebuie să însemne altceva.” (Vezi Proverbele 18:17.)
Cheia pentru a distinge naturalismul metodologic de naturalismul metafizic este rezumată într-un citat din detectivul fictiv Sherlock Holmes:
„Când ai eliminat tot ceea ce este imposibil, atunci ceea ce rămâne, oricât de improbabil ar fi, trebuie să fie adevărul.” (Sir Arthur Conan Doyle, „Aventura soldatului alb”, 1926)
Când explorăm subiecte precum originea vieții sau a universului însuși, explicațiile naturale ajung în cele din urmă să fie insuficiente. În aceste cazuri, este perfect rațional să propunem ceva dincolo de natural ca explicație.
Biblia contrazice în mod evident ideea naturalismului metafizic (Psalmul 14:1), dar susține naturalismul metodologic. Contrar a ceea ce ar putea crede cultura populară, Scriptura nu sugerează că miracolele sunt evenimente frecvente. Mai degrabă, ea indică faptul că Dumnezeu a intervenit în mod evident în istorie doar în rare ocazii și numai pentru a demonstra sau dovedi un mesaj divin. Ideea că Dumnezeu permite în mare parte creației să funcționeze conform unor reguli consecvente (metodologice) nu înseamnă că El nu poate sau nu va interveni (metafizic). De fapt, credința că universul funcționează conform unor reguli consecvente și fiabile – permițând naturalismul metodologic – a fost un concept unic iudeo-creștin care a condus la dezvoltarea metodei științifice.
English
Ce este naturalismul metafizic?
