Trebuie să ne mărturisim păcatul celor împotriva cărora am păcătuit?


Întrebare: Trebuie să ne mărturisim păcatul celor împotriva cărora am păcătuit?

Răspuns:
Știm că trebuie să ne mărturisim păcatele lui Dumnezeu, însă mulți creștini se întreabă dacă trebuie să le mărturisim acelora împotriva cărora am păcătuit. Trebuie oare să-i spunem persoanei față de care am păcătuit că ne pare rău? „Umblarea în lumină" (1 Ioan 1.7) înseamnă că trăim în ascultare de poruncile lui Dumnezeu. În același verset se face referire la iertarea prin Cristos și la „părtășia unii cu alții". Așadar, există o legătură între a avea „un cazier curat" și relația noastră cu alți oameni.

Fiecare păcat e la urma urmei comis împotriva lui Dumnezeu (Psalmul 51.4). Biblia subliniază mereu faptul că trebuie să-I mărturisim păcatele (Psalmul 41.4, 130.4, Fapte 8.22, 1 Ioan 1.9). În ceea ce privește păcatele noastre față de oameni, Biblia nu ne dă o poruncă care să cuprindă acest lucru. Ni se spune de multe ori să ne mărturisim Domnului păcatele, însă singura poruncă directă de a-i mărturisi altcuiva e în contextul în care bătrânii bisericii se roagă pentru cel bolnav (Iacov 5.16).

Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie niciodată să căutăm iertarea altei persoane. Biblia ne dă exemple de mărturisiri față de alți oameni. Unul este atunci când frații lui Iosif îi cer iertare în Genesa 50.17-18. Și mărturisirea unu-la-unu e inclusă în pasaje cum sunt Luca 17.3-4, Efeseni 4.32 și Coloseni 3.13.

Principiile aici par să fie 1) Trebuie să căutăm să primim iertare de la Dumnezeu pentru ietare păcat. El dorește „ca adevărul să fie în adâncul inimii" (Psalmul 51.6). 2) Dacă relația noastră cu Dumnezeu e bună, atunci relațiile noastre cu alți oameni se vor alinia. Îi vom trata pe ceilalți binevoitor, cu dreptate și cinste (Psalmul 15). Să păcătuiești împotriva cuiva și să nu încerci să îndrepți lucrurile ar fi inimaginabil. 3) Măsura cererii de iertare pentru un păcat trebuie să se potrivească cu măsura impactului păcatului. Cu alte cuvinte, trebuie să căutăm iertare de la oricine a fost implicat în mod direct, ca să ne asigurăm că va avea loc vindecarea.

De exemplu, dacă un bărbat se uită cu poftă la o femeie, trebuie să-și mărturisească imediat păcatul Domnului. Nu ar fi necesar sau potrivit să mărturisească acel păcat femeii. Acel păcat e între om și Domnul. Însă dacă un bărbat își încalcă o promisiune sau face ceva care are impact direct asupra femeii, trebuie să-i mărturisească și să caute să primească iertarea ei. Dacă păcatul implică un număr mare de oameni, cum ar fi o biserică, persoana în cauză trebuie să-și extindă mărturisirea la membrii bisericii. Astfel că mărturisirea și cererea de iertare trebuie să se potrivească cu impactul. Cei care au resimțit impactul păcatului trebuie să audă mărturisirea.

Cu toate că iertarea din partea lui Dumnezeu nu e dependentă de faptul că le mărturisim altora păcatele noastre sau că aceștia ne acordă iertare, Dumnezeu ne cheamă să fim cinstiți și deschiși față de alții cu privire la eșecurile noastre, mai ales când greșelile noastre îi implică și pe ei. Când am ofensat, rănit sau am păcătuit împotriva altora, trebuie să căutăm să ne exprimăm regretul și să mărturisim în mod sincer și să cerem iertare. Dacă iertarea va fi acordată ține de cei cărora le-am mărturisit. Responsabilitatea noastră este să ne pocăim în mod autentic, să mărturisim păcatul și să cerem iertare.

English


Înapoi la pagina de început în limba Română
Trebuie să ne mărturisim păcatul celor împotriva cărora am păcătuit?