Întrebare
Cum ar trebui un creștin să privească libertarianismul?
Răspuns
Din punct de vedere politic, libertarianismul sugerează că guvernul ar trebui să fie limitat, acționând numai în chestiuni de mare importanță și în primul rând pentru a proteja autonomia cetățenilor. Libertarianismul pune accentul pe libertatea indivizilor de a face ceea ce doresc, cu cât mai puțină interferență din partea statului. Cei care susțin această teorie politică sunt cunoscuți sub numele de libertarieni. Libertarianismul se deosebește de conceptul teologic al liberului arbitru libertarian, denumit ocazional și libertarianism.
Ca orice idee politică, libertarianismul este de fapt un spectru de idei, mai degrabă decât o dogmă explicită. În politica occidentală modernă, cea mai vizibilă versiune a libertarianismului este adesea numită libertarianism de dreapta. Puțini, dacă există, libertarieni de dreapta pledează pentru eliminarea completă a statului. Acest lucru face ca libertarianismul de dreapta să fie o formă de minarhie, sau guvernare minimală. În forma sa cea mai pură, un guvern libertarian de dreapta ar îndeplini doar două funcții: apărarea națiunii împotriva atacurilor străine și urmărirea penală a infractorilor. Un astfel de guvern ar defini crima doar ca acte de violență, fraudă sau furt.
Există și un curent numit libertarianism de stânga, care are trăsături comune cu comunismul și socialismul. În această viziune, conceptul central libertarian de „libertate” este folosit pentru a însemna că toate resursele, inclusiv proprietatea, ar trebui să fie disponibile gratuit pentru toată lumea. Unii libertarieni de stânga sunt anarhiști, crezând că niciun fel de guvern civic nu este legitim.
Toate filozofiile politice au dezbateri interne cu privire la limita interferenței guvernului. Libertarianismul preferă de obicei o implicare mult mai redusă a guvernului – și a puterii guvernului – decât viziunile concurente. Criteriul libertarian pentru orice idee sau instituție este efectul acesteia asupra libertății individuale și a drepturilor fundamentale ale oamenilor. Mai mult decât în majoritatea celorlalte teorii politice, dezbaterea din cadrul libertarianismului poate conduce doi libertarieni la concluzii diametral opuse cu privire la aceeași problemă. De exemplu
• În ceea ce privește avortul, un libertarian ar putea spune că orice restricție este o interferență ilegitimă din partea guvernului. Altul ar putea argumenta că avortul este un act de violență împotriva copilului nenăscut.
• În ceea ce privește consumul de droguri, unii libertarieni consideră că toate substanțele ar trebui să fie legale pentru a fi cumpărate, vândute și consumate. Alții sugerează că consumul necontrolat de droguri creează amenințări la adresa siguranței și securității.
• În ceea ce privește căsătoria, libertarienii pot prefera să nu existe beneficii sau restricții în afara recunoașterii religioase private. Libertarienii pot susține și contrariul: că promovarea celui mai bun și mai natural mod de creștere a copiilor este necesară pentru supraviețuirea societății.
• Unii libertarieni susțin utilizarea banilor din impozite pentru infrastructură, cum ar fi drumuri, utilități și pompieri. Alții preferă ca aceste lucruri să fie complet privatizate, plătite doar de cei care doresc să beneficieze de ele.
Din punct de vedere biblic, libertarianismul găsește atât sprijin, cât și limite. În ultimă instanță, oamenii sunt responsabili în fața lui Dumnezeu, nu în fața guvernului (Evrei 4:13). Indiferent de legile țării, fiecare persoană are obligația de a face ceea ce este drept în ochii lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 4:29; 1 Corinteni 10:13). Scriptura este plină de istorisiri cu caracter de avertizare despre guvernarea umană, inclusiv avertismentul lui Dumnezeu Însuși cu privire la pericolele intrinseci ale supunerii față de împărații pământești (1 Samuel 8:10-17). Un creștin poate înclina spre libertarianism datorită accentului pus de acesta pe drepturile personale. Mulți libertarieni creștini susțin că chiar și o guvernare „bună”, împuternicită să impună idealurile creștine, poate la fel de ușor să persecute aceste idealuri mai târziu. Astfel de credincioși caută libertatea de a trăi o viață care să-L onoreze pe Dumnezeu, fără constrângeri sau interferențe din partea guvernului (1 Timotei 2:1-2).
În același timp, Scriptura spune că guvernarea umană este stabilită de Dumnezeu pentru a frâna păcatul uman (Romani 13:1-4). În fiecare cultură, unele comportamente sunt legale, chiar dacă sunt recunoscute ca fiind dăunătoare – adesea pentru persoana care participă la acel comportament. Imoralitatea nu este doar o chestiune de crimă și pedeapsă, ci de relația dintre o cultură și Dumnezeu. Când anumite păcate sunt lăsate necontrolate, rezultatele pentru o cultură pot fi dezastruoase. În practică, nu există „păcat privat”; toate păcatele îi afectează în cele din urmă pe alții. Dacă legile unei societăți nu reflectă nimic din adevărul lui Dumnezeu, acea societate nu se poate aștepta să funcționeze corect (Proverbele 14:34; 29:2).
Nu există nimic în Biblie care să-i interzică unui creștin să fie libertarian. Nici Scriptura nu le cere credincioșilor să adere la libertarianism. A decide unde să tragem limitele în jurul rolului guvernului face parte din libertatea noastră creștină. Este o problemă pe care fiecare credincios trebuie să o ia în considerare cu rugăciune și atenție.
English
Cum ar trebui un creștin să privească libertarianismul?
