Întrebare
Ce înseamnă să te lepezi de tine însuți? Ce este lepădarea de sine?
Răspuns
Isus ne-a învățat că pentru a fi ucenicul Său - urmașul Său - este necesară disciplina spirituală a renunțării la sine: "Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: «Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.»" (Matei 16:24) Negarea de sine este o parte esențială a vieții creștine. Isus i-a îndemnat pe cei care doresc să fie urmașii Săi să respingă înclinația umană naturală spre egoism. Domnul Însuși a exemplificat lepădarea de sine (Ioan 13:1-17).
Dicționarul de teme biblice definește renunțarea la sine ca fiind "dorința de a renunța la posesiuni sau la statut, pentru a crește în sfințenie și în angajamentul față de Dumnezeu". Cuvintele folosite de Isus în limba originală pentru "a te lepăda de tine însuți" erau termeni puternici, asemănători ca semnificație cu formularea lui Pavel din Filipeni 3:7-8: "Dar lucrurile care pentru mine erau câștiguri le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba încă și acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate și le socotesc ca un gunoi, ca să câștig pe Hristos." (sublinierea noastră) Scopul renunțării la sine - socotind drept "pierdere" toate câștigurile pământești - este de a deveni mai mult ca Isus în sfințenie și ascultare de Dumnezeu.
A te lepăda de tine însuți include înfrângerea cererilor carnale persistente ale trupului, cunoscute și ca sinele carnal sau omul natural, și aducerea lor în supunere față de Cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât să nu cedezi în fața păcatului: "Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit firea pământească împreună cu patimile și poftele ei." (Galateni 5:24)
Lepădarea la sine pentru creștin înseamnă renunțarea la sine ca centru al existenței (ceea ce este împotriva înclinației naturale a voinței umane) și recunoașterea lui Isus Hristos ca noul și adevăratul centru al cuiva. Înseamnă să recunoaștem că sinele vechi a murit și că viața nouă este acum ascunsă cu Hristos în Dumnezeu (Coloseni 3:3-5).
Din momentul nașterii din nou în Isus Hristos, renunțarea la sine devine un exercițiu zilnic pentru restul vieții noastre pe pământ (1 Petru 4:1-2). Cu Duhul Sfânt care locuiește acum în noi, suntem împinși într-un conflict între Duhul divin al lui Dumnezeu și eul carnal. Pavel descrie această luptă continuă în Romani 7:14-25. Numai prin harul lui Dumnezeu și prin puterea Duhului Sfânt putem învăța să ne lepădăm de sine: "Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost arătat și ne învață s-o rupem cu păgânătatea și cu poftele lumești și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie, așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos." (Tit 2:11-13)
Prin renunțarea zilnică la sine și răstignirea cărnii, viața noastră în Hristos crește, se întărește și se dezvoltă din ce în ce mai mult. Hristos devine acum viața noastră. Aceste cuvinte celebre ale lui Dietrich Bonhoeffer ne ajută să înțelegem sensul renunțării la sine: "Când Hristos cheamă un om, îi poruncește să vină și să moară." (The Cost of Discipleship, SCM Press, 2015, p. 44) Un urmaș al lui Isus trebuie să fie pregătit să moară dacă moartea este calea spre care duce ucenicia: "Am fost răstignit împreună cu Hristos, și trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine." (Galateni 2:20; a se vedea și Romani 6:1-11)
Postul este una dintre disciplinele de renunțare la sine pe care Isus Însuși a practicat-o (Matei 4:1-2). A da celor săraci și nevoiași este o formă de negare de sine pe care Isus a încurajat-o (Matei 5:42; Luca 11:41). A veghea în rugăciune este un alt mod de a te lepăda de tine însuți în slujba lui Dumnezeu, așa cum a demonstrat Isus (Matei 14:23; 26:41). De asemenea, a trăi modest, în loc să te complaci într-un lux excesiv, este un domeniu în care credincioșii pot exercita lepădarea de sine (Matei 8:20; 10:10; 1 Timotei 2:9).
Poate cel mai semnificativ mod în care practicăm lepădarea de sine este modul în care îi iubim și îi stimăm pe frații și surorile noastre în Hristos. Lepădarea de sine este baza părtășiei creștine și a slujirii în cadrul bisericii: "Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora. Să aveți în voi gândul acesta care era și în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine însuși și a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om, S-a smerit și S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce." (Filipeni 2:4-8; a se vedea, de asemenea, Matei 5:38-48; Marcu 10:42-45)
A te lepăda de tine însuți înseamnă a căuta binele altora înainte de a te îngriji de tine (1 Corinteni 10:24). Când Rut a urmat-o pe Naomi, ea a practicat renunțarea la sine în beneficiul soacrei sale (Rut 2:11). Când Estera și-a pus viața în pericol pentru a-și salva poporul, ea a dat dovadă de renunțare la sine (Estera 4:16). Scriptura ne învață să ne lepădăm de noi înșine de dragul celor care sunt slabi în credință (Romani 14:21; 15:1-3; 1 Corinteni 8:13; 9:23). Atunci când ești dispus să îți sacrifici timpul, energia, drepturile, poziția, reputația, privilegiile, confortul și chiar viața de dragul lui Hristos, exemplifici ce înseamnă să te lepezi de tine însuți: "Cine își va păstra viața o va pierde; și cine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga." (Matei 10:39; vezi și Ioan 12:24-26; 2 Corinteni 6:4-5)
English
Ce înseamnă să te lepezi de tine însuți? Ce este lepădarea de sine?
