Întrebare
Trebuie să înțelegem în mod literal istorisirea despre Adam și Eva?
Răspuns
Să presupunem pentru moment că istorisirea despre Adam și Eva nu trebuie înțeleasă în mod literal. Care ar fi rezultatul? Ar rămâne creștinismul în esență același, cu o înțelegere nonliterală a istorisirii despre Adam și Eva? Nu. De fapt, ar exista implicații serioase pentru aproape toate preceptele și doctrinele credinței creștine. Dacă Adam nu a fost un om real, atunci păcatul nu a intrat în lume printr-un om, așa cum se afirmă în Romani 5.12. Atunci cum a intrat păcatul în lume? Mai mult, dacă Noul Testament se înșală privitor la fel în care a intrat păcatul în lume, atunci în ce alte privințe se înșală, de asemenea? Dacă Romani 5.12 e eronat, cum știm că nu tot pasajul Romani 5.8-15 e eronat? Dacă istorisirea despre Adam și Eva nu trebuie înțeleasă literal – dacă acești doi oameni nu au existat cu adevărat – atunci nu a fost nimeni care să se răzvrătească, nu a existat cădere în păcat. Lui Satan, marele înșelător, nu i-ar plăcea nimic mai mult decât ca oamenii să creadă că Biblia nu trebuie înțeleasă în mod literal și că istoria căderii în păcat a omului este un mit. De ce? Pentru că odată ce începem să negăm părți din Biblie, ne pierdem încrederea în ea. De ce ar trebui să credem orice spune Cuvântul lui Dumnezeu, dacă nu putem avea încredere în tot ceea ce spune?
Isus a făcut referire la relatarea din Genesa ca fiind un lucru literal, citând-o ca temelie pentru instituția căsniciei. El l-a menționat și pe Abel, un fiu al lui Adam și al Evei, în Luca 11.51. Credea Isus lucruri eronate? Sau Isus știa că Adam și Eva nu au existat în mod real, dar Își adapta pur și simplu învățătura după credințele oamenilor (adică mințea)? Dacă lucrurile în care crede Isus prezintă erori, El nu este Dumnezeu. Dacă Isus îi înșală în mod intenționat pe oameni, păcătuiește și, prin urmare, nu poate fi Salvatorul (1 Petru 1.19).
De aceea chestiunea aceasta e atât de importantă. Să negi existența literală a lui Adam și a Evei înseamnă să te situezi în opoziție față de Isus și de Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă Adam și Eva nu sunt oameni reali, atunci Biblia e eronată, nu e inspirată, inerantă sau demnă de încredere.
Biblia îi prezintă în mod clar pe Adam și Eva ca fiind oameni reali care au existat într-o grădină reală a Edenului. Ei literalmente s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și literalmente au crezut minciuna lui Satan, apoi au fost literalmente dați afară din Grădină (Genesa 3.24). Au avut în mod literal copii, dintre care toți au moștenit natura păcătoasă, și acea natură a fost dată mai departe la generațiile care au urmat, până în ziua de azi. Din fericire, Dumnezeu a promis un Salvator real care să ne răscumpere din acea natură păcătoasă (Genesa 3.15). Acel Salvator e Isus Cristos, numit „al doilea Adam” (1 Corinteni 15.45), care a murit pe o cruce reală și literalmente a înviat din morți. Cei care cred în Cristos vor avea parte de mântuire în mod literal și vor petrece veșnicia într-un cer real.
Creștinii care neagă istorisirea despre Adam și Eva în esență își neagă propria credință. Respingerea interpretării literale a narațiunilor istorice ale Bibliei este o pantă alunecoasă. Dacă Adam și Eva nu au existat, atunci nici Cain și Abel nu au fost reali? Set oare a existat și a fost el tatăl unei linii genealogice evlavioase care a dus la Avraam și în cele din urmă la Isus Însuși? Unde anume în genealogia prezentată de Luca (Luca 3.23-38) încetează numele să se refere la oameni reali și încep să se refere la personaje mitice? Să spui că Adam și Eva nu sunt persoane reale înseamnă să negi acuratețea Evangheliei după Luca, să defăimezi consemnările lui Moise și să îndepărtezi temelia restului Bibliei.
Cuvântul lui Dumnezeu pretinde că e adevărat (Psalmul 119.160). Isus Cristos a declarat că Cuvântul lui Dumnezeu e adevărul (Ioan 17.17). Tot Cuvântul lui Dumnezeu e insuflat de Dumnezeu (2 Timotei 3.16-17). Aceste declarații includ relatarea biblică despre Adam și Eva.
English
Trebuie să înțelegem în mod literal istorisirea despre Adam și Eva?
