De ce îngăduie Dumnezeu să trecem prin încercări și necazuri?


Întrebare: De ce îngăduie Dumnezeu să trecem prin încercări și necazuri?

Răspuns:
Una dintre cele mai dificile părți a vieții creștine e că faptul că devenim ucenici ai lui Cristos nu ne face imuni la încercările și necazurile vieții. De ce ar îngădui un Dumnezeu bun și iubitor să trecem prin lucruri cum sunt moartea unui copil, boală și rănire în cazul nostru sau al celor dragi, greutăți financiare, îngrijorare și teamă? Cu siguranță, dacă ne-ar iubi, ar îndepărta toate aceste lucruri de la noi. La urma urmei, faptul că ne iubește nu înseamnă că vrea ca viața noastră să fie ușoară și confortabilă? Ei bine, nu e așa. Biblia ne învață în mod clar că Dumnezeu îi iubește pe copiii Lui și face ca „toate lucrurile [să lucreze] împreună spre binele" nostru (Romani 8.28). Așadar, acest lucru trebuie să însemne că încercările și necazurile pe care le permite în viața noastră sunt parte din această conlucrare a tuturor lucrurilor spre bine. Prin urmare, pentru credincios, toate încercările și necazurile trebuie să aibă un scop divin.

Ca în toate lucrurile, scopul suprem al lui Dumnezeu pentru noi este să creștem din ce în ce mai mult în asemănarea cu chipul Fiului Său (Romani 8.29). Acesta e scopul creștinului, și orice lucru din viață, inclusiv încercările și necazurile, are scopul să ne facă în stare să atingem acel țel. E parte din procesul de sfințire, să fii pus deoparte pentru scopurile lui Dumnezeu și să devii potrivit să trăiești pentru gloria Lui. Felul în care încercările îndeplinesc acest lucru e explicat în 1 Petru 1.6-7: „În ea voi vă bucurați mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteți întristați pentru puțină vreme prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinței voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere și care totuși este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava și cinstea, la arătarea lui Isus Cristos." Credința credinciosului autentic va fi dovedită prin încercările pe care le experimentăm, ca să ne putem odihni în cunoașterea faptului că e reală și va dura pentru totdeauna.

Încercările dezvoltă caracterul dumnezeiesc și ne fac în stare să „ne bucurăm chiar și în necazurile noastre, căci știm că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruință în încercare, iar biruința aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu înșală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat" (Romani 5.3-5). Isus Cristos ne-a dat exemplul perfect. „Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Cristos a murit pentru noi." (Romani 5.8) Aceste versete ne descoperă aspecte ale scopului lui divin atât pentru încercările și necazurile lui Isus Cristos, cât și pentru ale noastre. Perseverarea dovedește credința noastră. „Pot totul în Cristos, care mă întărește." (Filipeni 4.13)

Totuși, trebuie să fim atenți să nu găsim scuze pentru „încercările și necazurile noastre" dacă ele sunt rezultatul faptelor noastre rele. „Nimeni dintre voi să nu sufere ca ucigaș sau ca hoț sau ca făcător de rele sau ca unul care se amestecă în treburile altuia." (1 Petru 4.15) Dumnezeu va ierta păcatele noastre pentru că pedeapsa veșnică pentru ele a fost plătită de jertfa lui Cristos pe cruce. Însă tot trebuie să suferim în viața aceasta consecințele firești ale păcatelor noastre și ale alegerilor greșite. Dar Dumnezeu folosește până și acele suferințe ca să ne modeleze și să ne formeze pentru scopurile Lui și pentru binele nostru suprem.

Încercările și necazurile vin atât cu un scop, cât și cu o răsplată. „Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări, ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, pentru ca să fiți desăvârșiți, întregi și să nu duceți lipsă de nimic. … Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc." (Iacov 1.2-4, 12)

Prin toate încercările și necazurile vieții, avem biruință. „Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Cristos!" Cu toate că ne aflăm într-o bătălie spirituală, Satan nu are nicio autoritate asupra celui care crede în Cristos. Dumnezeu ne-a dat Cuvântul Lui să ne călăuzească, Duhul Lui Sfânt să ne împuternicească și privilegiul de a veni la El oriunde, oricând, să ne rugăm pentru orice. De asemenea, ne-a dat asigurarea că nicio încercare nu ne va testa dincolo de capacitatea noastră de a o suferi, și „a pregătit și mijlocul să [ieșim] din ea, ca s-o [putem] răbda" (1 Corinteni 10.13).

English


Înapoi la pagina de început în limba Română
De ce îngăduie Dumnezeu să trecem prin încercări și necazuri?