Întrebare
Ce este harul sfințitor?
Răspuns
Cuvântul har denotă dragostea și favoarea nemeritată a lui Dumnezeu față de ființele umane. Acesta poate fi înțeles în sens larg ca fiind bunătate sau binecuvântări din partea lui Dumnezeu pe care nu le merităm. Cuvântul sfințire, în ceea ce privește viața unui creștin, înseamnă "a pune o persoană deoparte pentru sfințenie" sau "a face sfânt".
Ce este, așadar, harul sfințitor?
În doctrina romano-catolică, harul sfințitor se referă la o infuzie supranaturală specifică a harului lui Dumnezeu care face o persoană sfântă și plăcută lui Dumnezeu. Harul divinizator și harul desăvârșitor sunt alți termeni pentru harul sfințitor, despre care se crede că este împărtășit prin sacramentul catolic al botezului. Biserica Romano-Catolică ne învață că la botez, momentul în care harul sfințitor este primit, o persoană devine parte a Trupului lui Hristos și capabilă să primească haruri suplimentare pentru a trăi o viață sfântă.
Conform Catehismului Bisericii Catolice, harul sfințitor este numit și "harul justificării", deoarece este harul care face ca un suflet să fie acceptat sau justificat în fața lui Dumnezeu. Acest har transformă un păcătos într-un copil sfânt al lui Dumnezeu. Biserica Catolică spune că harul sfințitor este o realitate permanentă care aderă la suflet, cu excepția cazului în care cineva Îl respinge pe Dumnezeu prin comiterea unui păcat de moarte. Cu toate acestea, datorită marii milostiviri a lui Dumnezeu, harul sfințitor poate fi restaurat prin pocăință și sacramentul penitenței.
Bisericile wesleyană și metodistă îi învață, de asemenea, pe oameni un concept de har sfințitor. John Wesley a înțeles că harul lui Dumnezeu este triplu; el a vorbit despre harul prevenitor, harul justificativ și harul sfințitor ca aspecte separate ale harului lui Dumnezeu. Pentru a rezuma, harul prevenitor este harul lui Dumnezeu care vine la păcătoși înainte ca aceștia să-L cunoască pe Dumnezeu, ajutându-i să-și recunoască nevoia de El. Harul justificativ le oferă credincioșilor iertarea păcatelor. Iar harul sfințitor împărtășește procesul de curățire, care le permite creștinilor să devină mai asemănători cu Hristos. Acest proces se numește sfințire. Metodiștii asociază uneori harul sfințitor cu dragostea necondiționată a lui Dumnezeu, care le dă putere celor dragi să facă ceea ce dorește Dumnezeu. Harul justificativ schimbă relația noastră cu Dumnezeu; harul sfințitor ne schimbă pe dinăuntru.
În teologia creștină protestantă, creștinii intră în sfințire, sau într-o stare de sfințenie, în momentul în care sunt născuți din Duhul lui Dumnezeu: "Neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credința în Isus Hristos, pentru toți și peste toți cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. Și sunt socotiți neprihăniți, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus." (Romani 3:22-24)
Biblia spune că, de la începutul vieții creștine, credincioșii sunt puși deoparte pentru scopul sfânt al lui Dumnezeu. Dumnezeu realizează această lucrare de sfințire o dată pentru totdeauna: "Prin această «voie» am fost sfințiți noi, și anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos o dată pentru totdeauna." (Evrei 10:10) Acest aspect al sfințirii, numit sfințire "pozițională", este același cu justificarea. Sfințirea pozițională este lucrarea lui Dumnezeu, darul Său. Nu facem nimic pentru a o câștiga sau a o merita și nici nu putem face nimic pentru a o pierde: "Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu." (Efeseni 2:8)
Un al doilea aspect al sfințirii exprimat în Scriptură este uneori numit sfințire "progresivă" sau "experiențială". Deși credincioșii sunt făcuți sfinți în Hristos la mântuire, ei încă păcătuiesc. Sfințirea progresivă are loc pe măsură ce ei cresc în cunoaștere, disciplină și ascultare față de Cuvântul lui Dumnezeu. Evrei 10:14 descrie atât sfințirea pozițională, cât și cea progresivă: "Căci printr-o singură jertfă El a făcut desăvârșiți pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți."
În cele din urmă, cel de-al treilea aspect al sfințirii exprimat în Scriptură este sfințirea "completă", atunci când credincioșii obțin separarea finală și totală de păcat prin glorificare: "Dumnezeu a voit să le facă cunoscut care este bogăția slavei tainei acesteia între Neamuri, și anume: Hristos în voi, nădejdea slavei." (Coloseni 1:27)
Deși doctrina sfințirii în teologia protestantă are implicații semnificativ diferite de învățătura catolică, există puncte de acord: Copiii lui Dumnezeu primesc într-adevăr harul Său divin, favoarea Sa nemeritată care duce la mântuire, iar viața lor e pregătită pentru sfințenie.
English
Ce este harul sfințitor?
