Întrebare
Ce înseamnă să fugi de ispită?
Răspuns
A fugi de ispită înseamnă să o recunoaștem ca vrăjmaș și să mergem în direcția opusă, fără ezitare și fără compromisuri. 1 Corinteni 6:18 spune: "Fugiți de curvie! Orice alt păcat, pe care-l face omul, este un păcat săvârșit afară din trup; dar cine curvește păcătuiește împotriva trupului său." Deși ispita nu este păcat, imoralitatea sexuală începe cu ispita de a ne angaja în activități sexuale în afara limitelor impuse de Dumnezeu. Când nu fugim de această ispită, acțiunea urmează curând.
Cel mai bun și mai literal exemplu biblic al unei persoane care fuge de ispită se găsește în Geneza 39, când tânărul Iosif, fiul lui Iacov, a fost vizat de soția stăpânului său pentru o aventură adulterină. Ea l-a ispitit zi după zi, dar Iosif și-a menținut convingerile și i-a respins avansurile. Nu numai că a refuzat să se culce cu ea, dar cu înțelepciune a refuzat "să se împreuneze cu ea" (Geneza 39:10). Dar într-o zi, când nu mai era nimeni în casă, ea l-a prins pe Iosif și l-a tras la ea, încercând să îl seducă: "Ea l-a apucat de haină, zicând: «Culcă-te cu mine!» El i-a lăsat haina în mână și a fugit afară din casă." (versetul 12) Acesta este un exemplu excelent de fugă din fața ispitei. Iosif nu a stat să se certe sau să își dea timp să se răzgândească. El a fugit.
Fugim în mod natural de pericol. Când clădirea în care ne aflăm ia foc, fugim într-un loc mai sigur. Când un uragan este pe cale să ajungă pe uscat, fugim de coastă. Din păcate, atunci când mulți oameni văd ispita venind, nu fug. În loc să fugă de ispită, ei se bagă în ea, o deviază, o amână sau o analizează; unii o îmbrățișează. Să fie oare aceasta din cauză că majoritatea oamenilor nu recunosc pericolul inerent ispitei? Se pare că suntem mai preocupați de pericolele fizice care amenință trupul decât de pericolele spirituale care amenință sufletul.
Romani 13:14 spune: "Ci îmbrăcați-vă în Domnul Isus Hristos și nu purtați grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziți poftele." A hrăni firea este opusul fugii de ispită. Hrănim firea atunci când ne acomodăm cu lucrurile care duc la păcat și facem de fapt pregătiri pentru a păcătui. Cei care hrănesc firea sunt ca un părinte prea indulgent care face cu ochiul la comportamentul neadecvat al copilului său și îi satisface fiecare capriciu. Când ne permitem să rămânem în situații ispititoare în loc să fugim de ele, ne punem nebunește încrederea în carne. Credem în minciuna că trupul nostru păcătos va găsi cumva puterea de a rezista în ultimul moment. Apoi suntem șocați și rușinați când, în loc să rezistăm, cedăm.
Dumnezeu oferă putere și curaj oricăruia dintre copiii Săi care va trăi predat voii Sale (2 Tesaloniceni 2:16-17; Evrei 12:10-12). "Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el și stă la adăpost." (Proverbele 18:10) În întreaga Scriptură ni se poruncește să rămânem fermi și să ne împotrivim uneltirilor Diavolului (Efeseni 6:10-18; Iacov 4:7; 1 Petru 5:9). Capcanele lui Satan sunt multe și variate și, de obicei, încep cu un gând sau o situație ispititoare. O modalitate prin care ne împotrivim Diavolului este să fugim la primul indiciu al ispitei.
Pe măsură ce fugim de ispită, fugim în mod natural spre altceva, iar Pavel ne spune care ar trebui să fie acest lucru: "Fugi de poftele tinereții și urmărește neprihănirea, credința, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată." (2 Timotei 2:22) Înțelepciunea recunoaște pericolul din ispită și ne poruncește să fugim de ea. "Omul chibzuit vede nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și sunt pedepsiți." (Proverbele 22:3)
English
Ce înseamnă să fugi de ispită?
