Trebuie ca femeile să păstreze tăcerea în biserică?





Întrebare: Trebuie ca femeile să păstreze tăcerea în biserică?

Răspuns:
1 Corinteni 14.33-35 afirmă. „... căci Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci al păcii, ca în toate bisericile sfinților. Femeile să tacă în adunări, căci lor nu le este îngăduit să ia cuvântul în ele, ci să fie supuse, cum zice și Legea. Dacă voiesc să capete învățătură asupra unui lucru, să întrebe pe bărbații lor acasă, căci este rușine pentru o femeie să vorbească în biserică." La prima vedere, aceasta pare să fie o poruncă generală că femeilor nu li se permite să vorbească deloc în biserică. Totuși, anterior în aceeași epistolă (1 Corinteni 11.5), Pavel menționează rugăciunea și prorocia femeilor ca activități permise și știm că femeile mai în vârstă trebuie să le învețe pe cele mai tinere (Tit 2.4). Așadar, 1 Corinteni 14.33-35 nu trebuie să fie o poruncă absolută pentru femei ca întotdeauna să tacă în biserică.

Preocuparea din 1 Corinteni 14 și din majoritatea epistolei este ordinea și structura din cadrul bisericii. Biserica corintiană era renumită pentru haos și lipsa de ordine acută din adunare (versetul 33). E interesant că în carte nu sunt menționați nici bătrâni ai bisericii, nici pastori, și prorocii care erau acolo nu manifestau control (vezi versetele 29, 32, 37). Fiecare, în serviciul bisericii, participa cu orice exprimare dorea, când dorea. Drept urmare, aceia care vorbeau în limbi vorbeau simultan, aceia cu o descoperire de la Dumnezeu strigau haotic și nimeni cu era preocupat de interpretarea celor spuse, chiar dacă ceea ce se spunea putea fi auzit peste vacarm. Întâlnirile alunecau repede în haos.

Parte din confuzia din Biserica din Corint le includea pe femeile care vorbeau în limbi și proroceau; aceste femei preluau conducerea în timpul serviciilor, în loc să fie supuse autorităților din biserică (vezi 1 Timotei 2.11-15). Se pare că anumite femei din Biserica din Corint se purtau nepotrivit, întrerupând ca să pună întrebări în timpul serviciilor care deja erau haotice. Indicația lui Dumnezeu dată prin Pavel este că femeile trebuie să „tacă în adunări" (1 Corinteni 14.34); contextul direct este prorocia (versetele 29-33) și contextul larg include vorbirea în limbi (versetele 27-28). Această regulă este pentru „toate bisericile sfinților" (versetul 33), nu numai pentru Corint. Dacă cineva are cu adevărat darul prorociei, va recunoaște autoritatea apostolului Pavel în această chestiune (versetele 36-38).

Porunca din 1 Corinteni 14.34 nu este ca femeile să tacă cu totul tot timpul în biserică, ci spune doar că femeile nu trebuie să participe în prorocit, vorbirea în limbi sau tălmăcirea limbilor în adunarea generală. Acestea au scop de învățătură în biserică și, prin urmare, implică autoritate; astfel de roluri le sunt rezervate bărbaților (vezi 1 Timotei 2.11-12).

Femeile pot avea multe roluri în biserică și sunt „colaboratoare" în lucrare (Filipeni 4.3). Singura restricție este că ele nu își atribuie un rol de autoritate spirituală mai presus de bărbații adulți.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Trebuie ca femeile să păstreze tăcerea în biserică?