Întrebare
Ce este eroarea de cauzalitate falsă?
Răspuns
O eroare de cauzalitate falsă apare atunci când cineva presupune în mod incorect o relație de cauzalitate între două lucruri; denumirea erorii este destul de literală. Ori de câte ori cineva gândește „A cauzează B”, fără un motiv suficient pentru a crede că B este cu adevărat cauzat de A, este un exemplu de eroare de cauzalitate falsă.
Versiuni specifice ale erorilor de cauzalitate falsă includ eroarea post hoc, ergo propter hoc, care înseamnă literalmente „după aceasta, prin urmare din cauza aceasta”. Ideea falsă aici este că, doar pentru că două lucruri sunt consecutive, primul trebuie să fi cauzat al doilea. Jucătorul de baseball care lovește o minge în timp ce poartă șosete nepotrivite nu ar trebui să presupună că șosetele diferite au cauzat creșterea puterii sale. Multe superstiții din afara baseballului se bazează pe această eroare specifică, de la a bate în lemn până la a încrucișa degetele.
Cauzalitatea exagerată, legată de post hoc, este un alt tip de eroare de cauzalitate falsă. Această variație se bazează pe o simplificare excesivă. Ea ia un eveniment – unul care contribuie la un rezultat – și încearcă să-l transforme în singura cauză. De exemplu, a spune că afișarea celor 95 de teze de către Martin Luther a cauzat Reforma protestantă se bazează pe cauzalitate exagerată. Acțiunea lui Luther a fost cu siguranță un catalizator și un beneficiu pentru mișcare, dar cauza Reformei este mult mai complexă decât atât.
Un alt exemplu de eroare de cauzalitate falsă este cum hoc, ergo propter hoc, sau „cu asta, deci din cauza asta”. În acest caz, greșeala este de a presupune că, atunci când două evenimente se întâmplă adesea împreună, unul îl cauzează pe celălalt. Dar cântatul cocoșului în zori nu face soarele să răsară. Și publicitatea care subliniază că persoanele care utilizează un anumit produs tind să fie sănătoase nu înseamnă neapărat că produsul cauzează starea bună de sănătate.
O caracteristică importantă a oricărei erori de cauzalitate falsă este percepția unei legături între două evenimente. În majoritatea cazurilor, oamenii reacționează la ceea ce pare a fi o legătură, chiar dacă aceasta este complet artificială. În unele cazuri, există într-adevăr o legătură între evenimente, dar nu o relație de tipul „A cauzează B”. Când nu există nici măcar o legătură slabă între două evenimente, oamenii rareori presupun că există o legătură.
Aceste afirmații sunt toate exemple de erori logice de cauzalitate falsă:
„John a început să meargă mai des la biserică, apoi a câștigat la loterie; prin urmare, Dumnezeu îi răsplătește credința.”
„A vorbi cu casierii de la restaurantele fast-food provoacă obezitate (cu cât vorbesc mai des cu casierii de la fast-food, cu atât mă îngraș mai mult).”
„Meciurile de fotbal sunt câștigate în funcție de echipa care are fani mai entuziaști (de fiecare dată când echipa noastră de fotbal înscrie, aud oamenii aplaudând, deci aplauzele sunt cele care duc la puncte).”
„Sângerarea provoacă ruperea pielii (de fiecare dată când sângerez, îmi apare o ruptură în piele).”
Unii sceptici ai Bibliei cad în capcana falsului raționament când spun că povestea lui Isus este pur și simplu o mitologie păgână repovestită. Ei indică poveștile lui Osiris, Adonis și Mithra și susțin că narațiunile evanghelice copiază pur și simplu vechile mituri. Cu toate acestea, chiar dacă miturile din era precreștină seamănă cu viața lui Hristos (și nu seamănă), asta nu ar însemna că ele i-au determinat pe scriitorii Noului Testament să inventeze un Isus fals. A face o astfel de afirmație este similar cu a spune că rima pentru copii „Twinkle, Twinkle, Little Star” a determinat inventarea telescopului spațial Hubble.
Comițând o eroare de cauzalitate falsă, o persoană ar putea cita o religie păgână misterioasă cu un zeu care moare și învie și ar putea concluziona, pe această bază, că viața lui Isus a fost inventată sau că învierea Lui nu a avut loc niciodată. Dar asemănarea nu dovedește dependența – în plus, religiile păgâne nu sunt atât de asemănătoare cu povestea lui Hristos. Dovezile vieții și ale învierii lui Isus trebuie judecate pe baza propriilor merite și nu pur și simplu respinse din start.
English
Ce este eroarea de cauzalitate falsă?
