Întrebare
Ce înseamnă să ai o experiență în pustiu?
Răspuns
O "experiență în pustiu" este considerată de obicei ca o perioadă grea în care un credincios suportă disconfort și încercări. Lucrurile plăcute ale vieții nu pot fi savurate sau pot lipsi cu desăvârșire, iar o persoană simte o lipsă de încurajare. O "experiență în pustiu" este adesea o perioadă de intensificare a ispitei și a atacului spiritual. Ea poate implica o secetă spirituală, financiară sau emoțională. A avea o "experiență în pustiu" nu este neapărat un semn că un credincios păcătuiește; mai degrabă, este o perioadă de încercare rânduită de Dumnezeu.
O "experiență în pustiu" este adesea legată de o "experiență în vârf de munte"; adică, lupta urmează unui fel de succes. Perioada de încercare vine în urma unei perioade de realizare sau de succes.
Există mai multe exemple biblice de oameni care trec printr-o "experiență în pustiu". Poporul lui Israel, la ieșirea din Egipt, a experimentat o eliberare miraculoasă prin Marea Roșie. Triumful de a fi scăpat în sfârșit de sclavie a fost "experiența din vârful muntelui". Totuși, ceea ce a urmat a fost o călătorie prin deșert. Ei au fost încercați într-un deșert real și au picat testul. Ca urmare, "experiența deșertului" lor s-a întins pe patruzeci de ani.
Alții despre care se poate spune că au avut o "experiență în pustiu" sunt profetul Ilie (1 Regi 19:1-9); apostolul Pavel (Galateni 1:17-18); și, desigur, patriarhul Iov.
Isus a avut și el o "experiență în pustiu". După botezul lui Isus, "îndată Duhul a mânat pe Isus în pustiu, unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana" (Marcu 1:12-13). Experiența lui Isus ne învață câteva fapte importante: 1) nu este un păcat să fii ispitit; 2) este voia lui Dumnezeu ca vremurile de încercare să vină în calea noastră - Isus era "plin de Duhul Sfânt" când a mers în pustiu (Luca 4:1); și 3) nu suntem niciodată lipsiți de harul lui Dumnezeu - poate că Isus a fost "cu fiarele sălbatice", dar "îngerii Îl slujeau", de asemenea (Marcu 1:13).
Într-o "experiență în pustiu", un credincios se poate lupta pur și simplu pentru a supraviețui de la o zi la alta. Greutățile financiare, materiale, fizice sau emoționale îl pot apăsa. Carnea strigă după ușurare. Credinciosul este forțat să-L aștepte pe Domnul, să găsească pacea și bucuria lui Dumnezeu în mijlocul necazurilor și, prin toate acestea, să se maturizeze în umblarea sa cu Hristos. Pavel oferă această încurajare pentru cei care "au această comoară în vase de lut": "Suntem încolțiți în toate chipurile, dar nu la strâmtorare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiți; prigoniți, dar nu părăsiți; trântiți jos, dar nu omorâți. Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorârea Domnului Isus, pentru ca și viața lui Isus să se arate în trupul nostru." (2 Corinteni 4:7-10) Motivul acestor încercări, spune Pavel, este "pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu, și nu de la noi" (versetul 7).
Pustiul este un loc neplăcut, din punct de vedere trupesc. Ne dorim în mod natural prosperitate, sănătate și o viață ușoară. Dar același Dumnezeu care a creat grădina a creat și pustiul. Vor exista momente de încercare și presiune. Credința noastră va fi pusă la încercare. Dar Dumnezeul harului ne va întâmpina chiar și în pustiu. Misionara Amy Carmichael cunoștea acest adevăr: "Înălțimile goale ale singurătății ... un pustiu ale cărui vânturi arzătoare mătură nisipurile incandescente, ce sunt ele pentru El? Chiar și acolo El ne poate revigora, chiar și acolo ne poate reînnoi."
English
Ce înseamnă să ai o experiență în pustiu?
