Întrebare
Este Dumnezeu suveran sau avem liber arbitru?
Răspuns
Când vorbim despre liberul arbitru, suntem de obicei preocupați de problema mântuirii. Puțini sunt interesați dacă avem liberul arbitru de a alege salată sau friptură pentru cina noastră din seara aceasta. Mai degrabă, suntem preocupați de cine anume controlează destinul nostru etern.
Orice discuție despre liberul arbitru al omului trebuie să înceapă cu o înțelegere a naturii sale, deoarece voința omului este legată de această natură. Un prizonier are libertatea de a merge în sus și în jos în celula sa, dar este constrâns de pereții acelei celule și nu poate merge mai departe, indiferent cât de mult ar dori voința sa acest lucru. La fel este și cu omul. Din cauza păcatului, omul este închis într-o celulă a corupției și a răutății care pătrunde până în miezul ființei noastre. Fiecare parte a omului este în robia păcatului - trupul, mintea și voința noastră. Ieremia 17:9 ne spune care este starea inimii omului: este "nespus de înșelătoare și de deznădăjduit de rea". În starea noastră naturală, neregenerată, avem o gândire carnală, nu o gândire spirituală. "Şi umblarea după lucrurile firii pământești este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viață și pace. Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământești este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu, căci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu și nici nu poate să se supună." (Romani 8:6-7) Aceste versete ne spun că, înainte de a fi mântuiți, suntem în dușmănie (război) cu Dumnezeu, nu ne supunem Lui și Legii Sale, nici nu putem. Biblia spune clar că, în starea sa naturală, omul este incapabil să aleagă ceea ce este bun și sfânt. Cu alte cuvinte, el nu are "liberul arbitru" de a-L alege pe Dumnezeu pentru că voința lui nu este liberă. Ea este constrânsă de natura sa, la fel cum prizonierul este constrâns de celula sa.
Atunci cum poate fi mântuit cineva? Efeseni 2:1 descrie procesul. Noi, care suntem "morți în greșelile și în păcatele noastre", am fost "aduși la viață" prin Hristos. Un om mort nu se poate face viu pentru că îi lipsește puterea necesară pentru a face acest lucru. Lazăr a zăcut în mormânt patru zile, incapabil să facă ceva pentru a învia singur. Hristos a venit și i-a poruncit să revină la viață (Ioan 11). Așa este și cu noi. Suntem morți spiritual, incapabili să înviem. Dar "pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi" (Romani 5:8). El ne cheamă din mormintele noastre spirituale și ne dă o natură complet nouă, una nepătată de păcat, așa cum era natura veche (2 Corinteni 5:17). Dumnezeu a văzut starea disperată și neajutorată a sufletului nostru și, în marea Sa dragoste și milă, a ales în mod suveran să Își trimită Fiul pe cruce pentru a ne răscumpăra. Prin harul Său suntem salvați prin darul credinței pe care El ni-l dă pentru ca noi să credem în Isus. Harul Său este un dar gratuit, credința noastră este un dar gratuit, iar mântuirea noastră este un dar gratuit oferit celor pe care Dumnezeu i-a ales "înainte de întemeierea lumii" (Efeseni 1:4). De ce a ales El să facă acest lucru în acest fel? Pentru că a fost "după buna plăcere a voii Sale, spre lauda slavei harului Său" (Efeseni 1:5-6). Este important să înțelegem că planul de mântuire este conceput pentru a-L glorifica pe Dumnezeu, nu pe om. Răspunsul nostru este să-L lăudăm pentru "slava harului Său". Dacă am alege propria noastră mântuire, cine ar primi slava? Noi, iar Dumnezeu a spus clar că nu va da slava care I se cuvine altcuiva (Isaia 48:11).
Întrebarea care apare în mod firesc este cum știm noi cine a fost mântuit "înainte de întemeierea lumii"? Nu știm. Acesta este motivul pentru care ducem vestea bună a mântuirii prin Isus Hristos până la marginile pământului, spunându-le tuturor să se pocăiască și să primească darul harului lui Dumnezeu. 2 Corinteni 5:20 ne spune că trebuie să îi implorăm pe alții să se împace cu Dumnezeu înainte de a fi prea târziu. Nu putem ști pe cine va alege Dumnezeu să elibereze din celulele închisorii păcatului lor. Lăsăm această alegere în seama Lui și le prezentăm Evanghelia tuturor. Pe cei care vin la Isus, El "nu-i va izgoni afară" (Ioan 6:37).
English
Este Dumnezeu suveran sau avem liber arbitru?
