Întrebare
Cine au fost edomiții?
Răspuns
Edomiții au fost descendenții lui Esau, întâiul născut al lui Isaac și fratele geamăn al lui Iacov. În pântece, Esau și Iacov s-au luptat unul cu celălalt, și Dumnezeu i-a spus mamei lor, Rebeca, că vor deveni două națiuni, iar cel mai mare va sluji celui mai mic (Genesa 25.23). Ajungând adult, Esau și-a vândut pe grabă moștenirea lui Iacov, pentru o farfurie de ciorbă roșiatică (Genesa 25.30-34), și, pe urmă, l-a urât pe fratele său. Esau a devenit tatăl edomiților, iar Iacov a ajuns tatăl israeliților, și cele două națiuni au continuat să se lupte în cea mai mare parte din istorie. În Biblie, „Seir” (Iosua 24.4), „Boțra” (Isaia 63.1) și „Sela” (2 Împărați 14.7) sunt referiri la țara și capitala lui Edom. Sela e cunoscută mai bine în ziua de azi ca Petra.
Numele „Edom” vine de la cuvântul semitic care înseamnă „roșu”, și ținutului din sudul Mării Moarte i-a fost dat acest nume datorită gresiei roșii atât de proeminentă în topografie. Datorită ciorbei pentru care și-a vândut dreptul de întâi născut, Esau a ajuns cunoscut sub numele de Edom, și mai târziu și-a mutat familia în țara muntoasă cu același nume. Genesa 36 relatează istoria timpurie a edomiților, afirmând că aceștia au avut împărați care să domnească peste ei cu mult înainte ca Israel să aibă un împărat (Genesa 36.31). Religia edomiților era similară cu cea a altor societăți păgâne care se închinau zeilor fertilității. Descendenții lui Esau au stăpânit în cele din urmă teritoriile din sud și își câștigau traiul din agricultură și comerț. Una dintre rutele comerciale antice, Drumul Împărătesc (Numeri 20.17), trecea prin Edom, și când israeliții au cerut permisiunea să folosească acea rută în vremea exodului din Egipt, au fost respinși cu forță.
Din cauză că erau înrudiți îndeaproape, israeliților nu le-a fost îngăduit să-i urască pe edomiți (Deuteronomul 23.7). Însă edomiții l-au atacat cu regularitate pe Israel, și multe războaie au fost purtate ca urmare. Împăratul Saul a luptat împotriva edomiților, și împăratul David i-a subjugat, stabilind garnizoane militare în Edom. Având control asupra teritoriului edomit, Israelul a avut acces la portul Ețion-Gheber, de la Marea Roșie, din care împăratul Solomon a trimis multe expediții. După domnia lui Solomon, edomiții s-au răsculat și au dobândit o oarecare libertate, înainte să fie supuși de asirieni sub împăratul Tiglat-Pileser.
În timpul Războaielor Macabeene, edomiții au fost subjugați de evrei și forțați să se convertească la iudaism. Pe tot parcursul, edomiții și-au păstrat în cea mai mare parte ura lor pentru evrei. Când limba greacă a devenit limba comună, edomiții au fost numiți idumeeni. Odată cu ridicarea Imperiului Roman, un idumean al cărui tată s-a convertit la iudaism a fost numit împărat al Iudeii. Acel idumean este cunoscut în istorie ca împăratul Irod cel Mare, tiranul care a ordonat un masacru în Betleem în încercarea de a-l ucide pe Pruncul Isus (Matei 2.16-18).
După moartea lui Irod, poporul idumean a dispărut încet din istorie. Dumnezeu a prevestit nimicirea edomiților în Ezechiel 35, spunând: „Din pricina bucuriei pe care ai simțit-o că moștenirea casei lui Israel era pustiită, îți voi face și ție la fel. Vei ajunge o pustietate, munte al Seirului, tu și tot Edomul, și se va ști că Eu sunt Domnul.” (Ezechiel 35.15) În ciuda eforturilor constante ale Edomului de a stăpâni peste evrei, profeția lui Dumnezeu dată Rebecăi s-a împlinit: copilul cel mare l-a slujit pe cel mai mic, și Israelul s-a dovedit mai puternic decât Edom.
English
Cine au fost edomiții?
