Care e cea mai bună dovadă/cel mai bun argument pentru designul inteligent?


Întrebare: Care e cea mai bună dovadă/cel mai bun argument pentru designul inteligent?

Răspuns:
Înțelegerea științifică modernă a revelat dovezi uimitoare pentru designul inteligent din diverse discipline, de la biologie la astronomie, de la fizică la cosmologie. Scopul acestui articol este de a sumariza câteva dintre argumentele majore.

Care e cea mai bună dovadă/ cel mai bun argument pentru designul inteligent? – Din biologie
În ultimii ani, William Dembski a fost pionierul unei metodologii care a ajuns cunoscută ca „filtrul explicativ", un mijloc prin care designul poate fi dedus din fenomenele naturale în cazul anumitor organisme vii. Filtrul constă dintr-o secvență de trei întrebări cu răspunsul da/nu, care dirijează procesul decizional de determinare a faptului că un fenomen dat poate fi atribuit sau nu unui agent cauzal inteligent. Pe baza acestui filtru, dacă un eveniment, un sistem sau un obiect este produsul inteligenței, atunci
1. Va fi condiționat
2. Va fi complex
3. Va prezenta un model specificat în mod independent

Prin urmare, pentru fi convins că un anumit fenomen e produsul designului inteligent, acesta nu poate fi o regularitate care provine în mod necesar din legile naturii și nici nu poate fi rezultatul șansei. Potrivit lui Dembski, filtrul explicativ evidențiază calitatea cea mai importantă a sistemelor cu design inteligent, și anume complexitatea specifică. Cu alte cuvinte, numai complexitatea nu e suficientă să indice lucrarea unui agent inteligent; trebuie și să se conformeze unui model specificat în mod independent.

Printre cele mai convingătoare dovezi pentru design din domeniul biologiei este descoperirea informației digitale inerentă celulelor vii. După cum reiese, informația biologică cuprinde o succesiune complexă, nonrepetitivă, care e specificată cu precizie în relație cu cerințele funcționale sau de comunicare pe care le îndeplinește. O astfel de similitudine explică, în parte, observația lui Dawkins că: „Codul-mașină al genelor e misterios de asemănător cu computerul." Ce trebuie să facem cu această asemănare între software-ul informațional – produsul indiscutabil al inteligenței conștiente – și succesiunea informațională găsită în ADN și în alte biomolecule importante?

Care e cea mai bună dovadă/ cel mai bun argument pentru designul inteligent? – Din fizică
În fizică, conceptul de reglaj fin cosmic susține și mai mult deducția designului. Conceptul de reglaj fin cosmic se leagă de o proprietate unică a Universului nostru prin care constantele și legile fizice se observă că sunt echilibrate „pe muchie", pentru a permite apariția vieții complexe. Măsura în care constantele fizice trebuie să se potrivească unui criteriu precis e de așa fel încât un număr de oameni de știință agnostici au ajuns la concluzia că, într-adevăr, există un fel de scop transcendent în spatele arenei cosmice. Astrofizicianul britanic Fred Hoyle scrie: „O interpretare realistă a faptelor sugerează că un superintelect s-a jucat cu fizica, la fel și cu chimia și biologia, și nu există forțe oarbe în natură despre care să merite să vorbim. Numerele calculate pe baza datelor îmi par atât de copleșitoare, încât concluzia e aproape imposibil de pus la îndoială."

Un exemplu de reglaj fin este rata expansiunii Universului. Această valoare trebuie să fie delicat echilibrată la o precizie de o parte din 1055. Dacă Universul s-ar extinde prea rapid, materia s-ar extinde prea repede ca stelele, planetele și galaxiile să se poată forma. Dacă Universul s-ar extinde prea încet, s-ar prăbuși rapid, înainte de formarea stelelor.

Pe lângă aceasta, proporția forței electromagnetice în raport cu gravitația trebuie să fie echilibrată fin, în măsură de o parte din 1040. Dacă această valoare ar fi ușor mărită, toate stelele ar fi cu cel puțin 40% mai mari decât Soarele nostru. Aceasta ar însemna că arderea stelară ar fi prea scurtă și prea inegală încât să susțină viața complexă. Dacă această valoare ar fi ușor scăzută, toate stelele ar fi cu cel puțin 20% mai puțin masive decât Soarele. Aceasta le-ar face incapabile de a produce elementele grele necesare susținerii vieții.

Care e cea mai bună dovadă/ cel mai bun argument pentru designul inteligent? – Din cosmologie
Având în vedere descoperirile moderne din domeniu cosmologiei, conceptul unui început definit al Cosmosului a fost demonstrat aproape fără a putea fi pus la îndoială. Argumentul Kalam afirmă că
1. Tot ceea ce începe să existe are o cauză exterioară.
2. Universul a început să existe.
3. Prin urmare, Universul are o cauză exterioară.

Din datele existente reiese așadar că, în afara celor patru dimensiuni ale spațiului și timpului, există o cauză primară necauzată, care posedă calități eterne, personale și inteligente, pentru a dispune de capacitatea de a aduce în mod intenționat spațiul, materia – și evident timpul însuși – în existență.

Care e cea mai bună dovadă/ cel mai bun argument pentru designul inteligent? – Concluzie
Articolul de față nu e decât o trecere scurtă în revistă a câtorva elemente-cheie implicate în deducția designului. Scopul e de a demonstra volumul mare de susținere pentru designul inteligent dintr-o paletă largă de discipline, inclusiv biologie, fizică și cosmologie.

English


Înapoi la pagina de început în limba Română
Care e cea mai bună dovadă/cel mai bun argument pentru designul inteligent?