Întrebare
Ce înseamnă să fii dat spre nimicire?
Răspuns
În Exodul 22:20, Dumnezeu poruncește: "Cel ce aduce jertfe unui dumnezeu, altuia decât Domnului singur, să fie dat spre nimicire." (NTR)
Cuvântul ebraic folosit aici este charam, care înseamnă "a blestema, a anihila sau a distruge". Interpretarea literală este că evreul care jertfea unui alt zeu trebuia să fie condamnat la moarte. Idolatrii primeau pedeapsa capitală.
Folosirea expresiei "dat spre nimicire" în alte locuri din Vechiul Testament confirmă această înțelegere. În Numeri 21:3 citim: "Domnul a ascultat glasul lui Israel și i-a dat pe canaaniți în mâinile lor. Israel i-a dat spre nimicire pe ei și cetățile lor." (NTR) Ideea de a fi dat spre nimicire includea distrugerea acestor orașe.
În Deuteronomul 2:34 citim o trecere în revistă a timpului petrecut de Israel în pustiu. Narațiunea include: "Le-am cucerit atunci toate cetățile și am dat spre nimicire tot ce era în ele – bărbați, femei și copii. N-am lăsat niciun supraviețuitor." (NTR) În acest caz, "dat spre nimicire" indică în mod clar moartea. Deuteronomul 3:6 oferă o utilizare similară a acestei expresii: "Noi le-am dat spre nimicire cu totul, așa cum îi făcusem și lui Sihon, regele [Hesbonului]" (NTR); Sihon a fost un rege pe care îl omorâseră anterior.
În Iosua 6:17, Ierihonul a fost dat spre nimicire. Citim: "Cetatea cu tot ce-i în ea să fie dată Domnului spre nimicire." (NTR) În Iosua 10:28, aceeași soartă a avut-o și orașul Macheda.
Exodul 22:20 arată că pedeapsa pentru evreii care jertfeau oricărui alt dumnezeu în afară de Iahve era pedeapsa cu moartea conform Legii mozaice. Cu toate acestea, în timpul judecătorilor și al regatului dinaintea robiei, închinarea la idoli în rândul evreilor era o problemă permanentă. Dumnezeu spusese clar că idolatria era demnă de moarte. Cu toate acestea, mulți oameni și conducători răi de-a lungul istoriei lui Israel au recurs la închinarea deschisă la idoli în moduri care au atras asupra lor judecata lui Dumnezeu din partea altor națiuni.
Punerea în aplicare a acestei porunci poate fi găsită în 1 Împărați 18. În această relatare, Ilie i-a provocat pe cei 400 de proroci ai lui Baal pe care îi avea regele Ahab să cheme foc din cer. Dumnezeul care ar fi răspuns ar fi fost adevăratul Dumnezeu. Când Domnul Dumnezeu a răspuns, Ilie a poruncit: "«Puneți mâna pe prorocii lui Baal ... niciunul să nu scape!» Și au pus mâna pe ei. Ilie i-a coborât la pârâul Chison și i-a înjunghiat acolo." (1 Împărați 18:40)
Această poruncă arată nemulțumirea lui Dumnezeu față de închinarea la alți dumnezei. El Se prezintă ca singurul Dumnezeu care cheamă fiecare persoană să I se închine și să creadă în Fiul Său Isus pentru viața veșnică (Ioan 3:16).
English
Ce înseamnă să fii dat spre nimicire?
