Întrebare
Ce este o descoperire spirituală?
Răspuns
Ideea de "descoperire spirituală" este subiectivă, iar termenul în sine nu se găsește în Biblie. În general vorbind, o descoperire spirituală este o experiență de atingere a unui nou nivel de spiritualitate, indiferent ce înseamnă aceasta pentru persoana care "descoperă". Experiența va fi diferită în funcție de persoana (și religia) în cauză.
În cercurile creștine, o descoperire spirituală poate fi definită ca un moment în care o persoană este mântuită, dobândește o înțelegere mai profundă a adevărului biblic, primește un răspuns la rugăciune sau obține victoria asupra unui păcat care o asediază. Experiența lui Pavel de pe drumul Damascului poate fi considerată o descoperire spirituală, deoarece a văzut pentru prima dată cine este cu adevărat Isus (Fapte 9). Experiența lui Petru de pe acoperișul din Iope ar putea fi considerată o descoperire spirituală, deoarece a aflat că Evanghelia era pentru toți oamenii, inclusiv pentru neamuri (Fapte 10). Convertirea Lidiei la periferia orașului Filipi ar putea fi considerată o descoperire spirituală, deoarece ea a fost prima persoană salvată pe pământ european (Fapte 16). Ideea de "descoperire" sugerează o luptă anterioară care, în cele din urmă, atinge apogeul și își găsește rezolvarea.
Credincioșii ar putea căuta o descoperire spirituală atunci când se simt departe de Dumnezeu. Mulți credincioși simt că au nevoie de o experiență emoțională regulată în timpul închinării sau al rugăciunii și că, dacă nu simt acea emoție, este ceva în neregulă cu ei sau Dumnezeu S-a îndepărtat din anumite motive. Totuși, aceasta este o gândire greșită. Biblia spune că Dumnezeu este întotdeauna cu cei care se încred în El, călăuzindu-i (Proverbele 3:5-6), că nu suntem niciodată separați de dragostea Sa (Romani 8:37-39) și că ne putem odihni mulțumiți de promisiunea Sa: "Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi." (Evrei 13:5)
Ar trebui să căutăm o descoperire spirituală? Putem și trebuie să ne rugăm pentru înțelepciune (Iacov 1:5), biruință asupra păcatului (Efeseni 6:18) și umplerea cu Duhul Sfânt (Efeseni 5:18). Dar intimitatea cu Dumnezeu nu necesită o serie de "descoperiri spirituale". Pornind de la ipoteza că există deja o legătură cu Dumnezeu (adică o persoană are credință în Isus Hristos pentru mântuire), creșterea spirituală are loc în acea persoană la fel de natural ca un copac care crește în sol și la soare. Copacul crește datorită locului în care este așezat - apropierea sa de Dumnezeu (Psalmul 1). Cum obținem apropierea de Dumnezeu? Se întâmplă exact așa cum s-ar întâmpla într-o relație de la om la om: petrecem timp împreună, ne cunoaștem gândurile, facem alegeri care îi plac celeilalte persoane. Citim Biblia (care este suma gândurilor Sale revelate omului); ne rugăm Lui, având încredere că El este credincios să facă ceea ce promite (2 Corinteni 1:19-20; Deuteronomul 7:9; Evrei 11:6); și alegem să gândim și să acționăm conform cu ceea ce este bine (Filipeni 4:8; Galateni 5:16-24).
Cele mai sănătoase relații umane nu se bazează pe descoperiri sau pe culmi emoționale, ci pe o creștere constantă, răbdătoare, prin fidelitate și iubire. Nu este diferit în relația noastră cu Dumnezeu. Uneori primim răspunsuri uimitoare la rugăciuni sau momente de înțelegere extraordinară sau perioade de bucurie intensă. Dar acestea sunt glazura - deliciul, dar nu trebuie să fie considerate substanța relației noastre. Dacă ne concentrăm doar pe momentele de vârf, s-ar putea să ratăm momentele frumoase și liniștite din vale, când Dumnezeu lucrează nevăzut și nu trăim nicio epifanie palpitantă. Mai degrabă decât să ne concentrăm pe propria noastră experiență, ar trebui să ne rugăm cu răbdare și perseverență ca Dumnezeu să desăvârșească lucrarea bună pe care a început-o în noi, așa cum crede El de cuviință (Filipeni 1:6).
English
Ce este o descoperire spirituală?
