Întrebare
Poți să-mi prezinți o cronologie a vieții lui Isus?
Răspuns
Orice cronologie a vieții lui Isus este, într-o oarecare măsură, speculativă. Niciuna dintre evanghelii nu prezintă viața lui Hristos în ordine cronologică. Dimpotrivă, cea mai mare parte a conținutului evangheliilor este organizată tematic, în funcție de aspectele pe care fiecare autor a dorit să le pună în evidență. În plus, scriitorii includ detalii care sunt importante pentru temele lor, așa că, în unele cazuri, este dificil să ne dăm seama dacă un incident similar s-a întâmplat în două ocazii diferite sau dacă același incident este pur și simplu relatat dintr-o perspectivă diferită.
Nimic din toate acestea nu ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare în ceea ce privește credibilitatea evangheliilor. Niciuna dintre evanghelii nu pretinde a fi o biografie exhaustivă și, de fapt, ele sunt destul de scurte, având în vedere perioada de timp pe care o acoperă. Scriitorii evangheliilor au fost selectivi în alegerea materialului. Ei ne oferă o înțelegere completă a cine este Isus, ce ne-a învățat El și semnificația Sa pentru noi astăzi, dar nu ne oferă o înțelegere foarte bună a ordinii în care Isus a făcut lucrurile. Acesta nu era scopul lor.
Există o serie de planuri de citire a Noului Testament în care evangheliile sunt intercalate „cronologic” – în opinia editorului planului. Cu toate acestea, alți editori ar putea aranja evenimentele într-o ordine diferită.
Acestea fiind spuse, există câteva evenimente care pot fi plasate într-un cadru general:
Ioan începe cu Isus care e preexistent în 1:1-3.
Luca vorbește despre nașterea lui Hristos în Betleem și vizita păstorilor chiar în acea noapte (capitolul 2).
Matei 2 vorbește despre vizita magilor la Pruncul Isus din Betleem. Presupunem că această vizită a avut loc mai târziu decât cea a păstorilor, deoarece, la momentul sosirii lor, Maria și Iosif locuiau într-o casă. Matei 2 vorbește, de asemenea, despre furia lui Irod și fuga Mariei, a lui Iosif și a lui Isus în Egipt, unde au rămas pentru o perioadă de timp nespecificată. Când amenințarea a trecut, s-au întors la Nazaret, unde a crescut Isus.
Există un singur incident menționat din copilăria lui Isus – călătoria la Ierusalim, unde părinții lui Isus L-au pierdut din vedere. Când L-au găsit în cele din urmă, El era în Templu, ascultând și punând întrebări, spre uimirea celor care-L auzeau (Luca 2:41-52).
Următorul incident menționat în Matei, Marcu și Luca este botezul lui Isus, urmat imediat de ispitirea Sa în pustiu. Acesta pare a fi începutul oficial al slujirii publice a lui Isus. Urmează alegerea ucenicilor și începutul unei slujiri itinerante.
În timpul vieții sale, Isus a petrecut mult timp în Galileea, care pare să fi fost sediul Său, dar făcea adesea călătorii la Ierusalim pentru sărbători. (Presupunerea că slujirea lui Isus a durat aproximativ 3 ani se bazează pe numărul de ori în care Isus S-a dus la Ierusalim pentru Paște. Totuși, chiar și aceasta este speculativă, deoarece nu există nicio garanție că fiecare Paște pe care L-a sărbătorit Isus este consemnat în evanghelii.) În timpul acestor vizite la Ierusalim, El a intrat adesea în conflict cu conducerea iudaică. A săvârșit multe minuni de vindecare și hrănire, dar, din nou, evangheliile aranjează materialul tematic, fără a încerca să ofere o cronologie reală a evenimentelor. În tot acest timp, Isus Se revelează treptat ucenicilor și îi pregătește, de asemenea, pentru moartea Sa.
După o slujire care s-a întins peste Iudeea, Samaria și Galileea, Isus pleacă în cele din urmă din Galileea în timpul Paștelui, pentru ceea ce știe că va fi ultima Sa călătorie la Ierusalim. Toate evangheliile acordă o atenție deosebită acestei călătorii finale și evenimentelor care au loc odată ce Isus ajunge în capitală. De la intrarea triumfală până la înviere, Matei dedică 8 dintre cele 28 de capitole; Marcu, 6 dintre cele 16 capitole; Luca, 5½ dintre cele 24 de capitole; iar Ioan, 9 dintre cele 21 de capitole. Practic, evangheliile dedică între o treime și jumătate din volumul lor ultimei săptămâni a slujirii pământești a lui Isus.
Această ultimă săptămână poate fi prezentată în linii mari după cum urmează:
Intrarea triumfală în „Duminica Floriilor”.
Predicarea îndelungată în fața mulțimilor și confruntarea cu conducătorii iudei, culminând cu „curățarea Templului”.
Isus ia masa de Paște împreună cu ucenicii Săi și instituie „Cina Domnului”, urmată de spălarea picioarelor lor. (Iuda pleacă în timpul mesei, pentru a le spune conducătorilor iudei unde Îl pot găsi pe Isus într-un loc retras, pentru a-L aresta.)
Isus Se roagă în Grădina Ghetsimani în timp ce ucenicii Săi dorm.
Iuda conduce un grup de paznici ai Templului care Îl arestează pe Isus.
Isus are un „proces” informal în fața conducătorilor iudei, care Îl condamnă și Îl duc la Pilat, care trebuie să ratifice decizia lor, deoarece ei nu au autoritatea de a aplica pedeapsa cu moartea.
Pilat încearcă să găsească o soluție, așa că Îl trimite pe Isus la Irod, deoarece Isus era galilean, iar Galileea se afla pe teritoriul lui Irod. (Irod se afla la Ierusalim pentru Paște.)
Irod îl interoghează pe Isus, își pune soldații să-L chinuie și să-L batjocorească, apoi Îl trimite înapoi la Pilat.
Pilat încearcă din nou să potolească mulțimea, punându-L pe Isus să fie biciuit, dar oamenii continuă să strige după răstignire. El le propune atunci eliberarea fie a lui Isus, fie a criminalului condamnat Baraba. Ei îl aleg pe Baraba să fie eliberat, iar Pilat Îl condamnă pe Isus la răstignire.
Isus este crucificat vineri, conform consensului cercetătorilor, dar acest lucru nu este precizat clar în evanghelii, iar unii cercetători consideră că răstignirea trebuie să fi avut loc miercuri sau joi.
După toate relatările, Isus a înviat din morți duminica următoare.
Isus S-a arătat diverselor grupuri de ucenici înainte de a Se înălța în cele din urmă la cer (Luca 24:50-51).
Reconstituirea unei cronologii detaliate a vieții lui Isus ar putea fi interesantă, iar un astfel de proiect l-ar cufunda, fără îndoială, pe cercetător în Cuvântul lui Dumnezeu, dar poate, de asemenea, să distragă atenția de la accentele autorilor inspirați. Citirea evangheliilor așa cum au fost scrise ne va permite să discernem mai bine temele și accentele inspirate. O cronologie exactă a vieții lui Isus pur și simplu nu era ceva ce autorii evangheliilor (sau Autorul) considerau important să comunice.
English
Poți să-mi prezinți o cronologie a vieții lui Isus?
