De ce este important să studiem Biblia în context? De ce e greșit să scoți versetele din context?





Întrebare: De ce este important să studiem Biblia în context? De ce e greșit să scoți versetele din context?

Răspuns:
E important ca pasajele și istorisirile biblice să fie studiate în contextul lor. Scoaterea versetelor din context duce la tot felul de erori și interpretări greșite. Înțelegerea contextului începe cu patru principii: înțelesul literal (ce spune acesta), cadrul istoric (evenimentele din istorisire, cui îi este adresată și cum era înțeleasă în acea vreme), gramatica (propoziția cea mai apropiată și paragraful în cadrul căruia se găsește un cuvânt sau o frază) și sinteza (compararea cu alte părți din Scriptură). Contextul este crucial pentru exegeza biblică. După ce dăm explicația pentru natura literală, istorică și gramaticală a pasajului, trebuie apoi să ne concentrăm asupra structurii cărții, apoi asupra capitolului și apoi a paragrafului. Toate acestea sunt incluse în „context". Ca să ilustrăm acest lucru, e ca și cum ai privi o hartă pe Google Maps și ai mări imaginea treptat asupra unei case.

Scoaterea propozițiilor și versetelor din context duce aproape întotdeauna la o înțelegere greșită. De exemplu, scoaterea propoziției „Dumnezeu e dragoste" (1 Ioan 4.7-16) din context ne poate face să credem că Dumnezeul nostru iubește totul și pe oricine întotdeauna cu o dragoste ultrasentimentală, romantică. Dar în contextul ei gramatical, „dragostea" aici se referă la dragostea agape, a cărei esență este sacrificiul pentru beneficiul altora, nu un simțământ sentimental sau romantic. Contextul istoric este și el crucial, pentru că Ioan se adresa credincioșilor din secolul I și îi învăța nu despre dragostea lui Dumnezeu în sine, ci despre cum să-i deosebească pe adevărații credincioși de învățătorii falși. Dragostea adevărată – cea jertfitoare, care face bine – este semnul unui credincios adevărat (v. 7); cei care nu iubesc nu-I aparțin lui Dumnezeu (v. 8); Dumnezeu ne-a iubit înainte ca noi să-L iubim pe El (vs. 9-10); și, de aceea, trebuie să ne iubim unii pe alții și astfel să dovedim că suntem ai Săi (vs. 11-12).

Mai mult, dacă privim sintagma „Dumnezeu este dragoste" în contextul Scripturii (sinteza), vom fi feriți să ajungem la concluzia falsă și des întâlnită că Dumnezeu este numai dragoste sau că dragostea Lui e mai mare decât toate celelalte atribute ale Lui. Știm din multe alte pasaje că Dumnezeu este, de asemenea, sfânt și drept, credincios și demn de încredere, plin de har și de îndurare, bun și milostiv, omnipotent, omniprezent și omniscient și multe alte lucruri. Știm, de asemenea, din alte pasaje că Dumnezeu nu doar iubește, ci și urăște. (Psalmul 11.5)

Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, în mod literal „insuflat de Dumnezeu" (2 Timotei 3.16) și ni se poruncește să-l citim, să-l studiem și să-l înțelegem, folosind metode bune de studiu biblic și întotdeauna cu iluminarea Duhului Sfânt care să ne călăuzească (1 Corinteni 2.14). Studiul nostru e mult îmbunătățit dacă se urmărește întotdeauna cu atenție contextul. Nu e greu de indicat pasaje care par să contrazică alte porțiuni din Scriptură, dar dacă observăm cu atenție contextul și dacă folosim întregul Scripturii ca referință, putem pricepe înțelesul unui pasaj și contradicțiile aparente își găsesc explicația. „Contextul are autoritate" înseamnă că contextul determină adesea înțelesul unei propoziții. Ignorarea contextului ne plasează într-un dezavantaj teribil.



Înapoi la pagina de început în limba Română



De ce este important să studiem Biblia în context? De ce e greșit să scoți versetele din context?