Cartea Hagai





Autorul: Hagai 1.1 îl identifică pe profetul Hagai ca fiind autorul cărții Hagai.

Data la care a fost scrisă: Cartea Hagai a fost scrisă aproximativ în anul 520 î.Cr.

Scopul pentru care a fost scrisă: Hagai a căutat să confrunte poporul lui Dumnezeu cu privire la prioritățile lor. El i-a chemat la reverență și să-L glorifice pe Dumnezeu prin construirea Templului, în ciuda opoziției locale și oficiale. Hagai i-a chemat să nu fie descurajați de faptul că acest templu nu va fi tot atât de bogat decorat ca cel al lui Solomon. I-a îndemnat să se întoarcă de la necurăția căilor lor și să se încreadă în puterea suverană a lui Dumnezeu. Cartea Hagai este o aducere-aminte a problemelor pe care le-au întâmpinat cei din poporul lui Dumnezeu în acea vreme, a felului în care s-au încrezut plini de curaj în Dumnezeu și a modului în care Dumnezeu a purtat de grijă de nevoile lor.

Versete-cheie: Hagai 1.4: „Dar pentru voi a venit oare vremea să locuiți în case căptușite cu tavan, când Casa aceasta este dărâmată?”

Hagai 1.5-6: „Așa vorbește acum Domnul oștirilor: «Uitați-vă cu băgare de seamă la căile voastre! Semănați mult, și strângeți puțin, mâncați, și tot nu vă săturați, beți, și tot nu vă potoliți setea, vă îmbrăcați, și tot nu vă este cald; și cine câștigă o simbrie o pune într-o pungă spartă! »”

Hagai 2.9: „Slava acestei Case din urmă va fi mai mare decât a celei dintâi, zice Domnul oștirilor; și în locul acesta voi da pacea, zice Domnul oștirilor.”

Un scurt rezumat: Oare poporul lui Dumnezeu își va examina prioritățile, va prinde curaj și va acționa pe baza promisiunilor lui Dumnezeu? Dumnezeu a căutat să avertizeze poporul să ia aminte la cuvintele Lui. Și nu doar că i-a avertizat, ci le-a și oferit promisiuni prin slujitorul Său Hagai, ca să-i motiveze să-L urmeze. Pentru că cei din poporul lui Dumnezeu au inversat prioritățile lor și nu L-au pus pe Dumnezeu pe primul loc în viața lor, Iuda a fost trimis în exilul babilonian. Ca răspuns la rugăciunea lui Daniel și ca împlinire a promisiunilor lui Dumnezeu, Dumnezeu i-a poruncit lui Cir, împăratul persan, să le îngăduie evreilor aflați în exil să se întoarcă înapoi la Ierusalim. Un grup de evrei s-au întors în țara lor cu mare bucurie, L-au pus pe Dumnezeu pe primul loc în viața lor, I s-au închinat și au început să reconstruiască Templul din Ierusalim fără ajutorul oamenilor din loc, care locuiau în Palestina. Credința lor cutezătoare a fost întâmpinată de opoziție atât din partea localnicilor, cât și din partea guvernului persan timp de aproximativ 15 ani.

Prefigurări: Așa cum e în cazul majorității cărților profeților mici, cartea Hagai se încheie cu promisiuni de restaurare și binecuvântare. În ultimul verset, Hagai 2.23, Dumnezeu folosește un titlu clar mesianic cu referire la Zorobabel, „robul Meu” (compară cu 2 Samuel 3.18, 1 Împărați 11.34, Isaia 42.1-9, Ezechiel 37.24-25). Prin Hagai, Dumnezeu promite să-l facă ca pe o pecete, lucru care era un simbol al onoarei, al autorității și al puterii, într-un fel ca sceptrul unui rege, folosit la punerea sigiliului pe scrisori și pe decrete. Zorobabel, ca pecetea lui Dumnezeu, reprezintă casa lui David și reluarea linii mesianice întrerupte de exil. Zorobabel restabilește linia davidică a împăraților, care va culmina cu domnia lui Cristos din timpul mileniului. Zorobabel apare în genealogia lui Cristos atât în partea lui Iosif (Matei 1.12), cât și a Mariei (Luca 3.27).

Aplicație practică: Cartea Hagai atrage atenția asupra problemelor obișnuite cu care se confruntă majoritatea oamenilor chiar în zilele noastre. Hagai ne cere: 1) să ne examinăm prioritățile și să vedem dacă suntem mai interesați de plăcerile noastre decât de a face lucrul lui Dumnezeu; 2) să respingem o atitudine defetistă atunci când întâmpinăm opoziție sau împrejurări descurajatoare; 3) să ne mărturisim eșecurile și să căutăm să trăim o viață curată înaintea lui Dumnezeu; 4) să acționăm plini de curaj pentru Dumnezeu, pentru că avem asigurarea că El este întotdeauna cu noi și este în controlul deplin al împrejurărilor în care ne aflăm și 5) să ne odihnim în siguranță în brațele lui Dumnezeu, știind că El ne va binecuvânta din belșug, pe măsură ce-L vom sluji cu credincioșie.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Cartea Hagai