Întrebare
Ce înseamnă să te bucuri cu cei care se bucură (Romani 12:15)?
Răspuns
Romani 12:15 încurajează empatia, îndemnându-i pe credincioși "să se bucure cu cei care se bucură și să plângă cu cei care plâng". În acest capitol, Pavel trece de la a prezenta învățătură la o discuție despre viața practică. El începe cu îndemnul: "Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească." (Romani 12:1) În contextul trăirii vieții noastre conform Evangheliei ni se spune să ne bucurăm cu cei care se bucură și să plângem cu cei care plâng.
Un exemplu emoționant de persoană care a plâns împreună cu cei care plângeau este Însuși Isus, după moartea lui Lazăr. Deși știa că îl va învia din nou pe Lazăr, Isus S-a alăturat Mariei și Martei în durerea lor (Ioan 11:35). O altă imagine a empatiei lui Hristos este oferită în Evrei 4:15, care Îl prezintă pe Isus ca fiind Marele Preot care ne înțelege slăbiciunile.
A te bucura împreună cu cei care se bucură înseamnă a le aprecia șansa și a te bucura de succesul lor. Acest lucru contracarează invidia. A plânge cu cei care plâng înseamnă a purta povara altora și a împărtăși durerea lor. Acest lucru contracarează apatia și dezinteresul. Hristos a plâns cu noi, fiind "un om al durerii" (Isaia 53:3). El S-a bucurat cu noi, "[bucurându-Se] în Duhul Sfânt" de succesul ucenicilor în slujire (Luca 10:21).
Porunca de a ne bucura cu cei care se bucură și de a plânge cu cei care plâng face aluzie la suișurile și coborâșurile vieții creștine. Viața are dealuri și văi. Nu întotdeauna ne vom bucura și nu întotdeauna vom plânge. Viața într-o lume căzută înseamnă că vor exista împrejurări favorabile și provocări descurajatoare. "Plânsul își are vremea lui, și râsul își are vremea lui; bocitul își are vremea lui, și jucatul își are vremea lui." (Eclesiastul 3:4)
În calitate de credincioși în Hristos, nu ar trebui să fim indiferenți față de suferința fraților și a surorilor noastre, nici să ne ferim prea mult de succesul lor. Scriptura ne îndeamnă la o empatie autentică, văzându-i pe ceilalți prin ochii lui Hristos. Putem împărtăși împreună suișurile și coborâșurile vieții.
Empatia cerută în Romani 12:15 poate fi contraintuitivă, iar porunca poate fi greu de împlinit. Atunci când trecem prin văi, să ne bucurăm de succesul altora poate părea nedrept, mai ales atunci când succesul lor se aliniază cu dorințele noastre. Similar cu ceea ce au făcut prietenii lui Iov, putem gândi strict rațional despre suferința cuiva, uitând de compasiune. Poate că acesta este motivul pentru care Pavel începe epistola către Romani cu o privire asupra Evangheliei, subliniind doctrina justificării prin har, prin credință. Empatia cerută creștinilor - precum și alte obligații etice - ar trebui să fie respectate pe baza Evangheliei care ne salvează. Prin puterea Duhului Sfânt care locuiește în noi, ne putem bucura cu cei care se bucură și putem plânge cu cei care plâng.
English
Ce înseamnă să te bucuri cu cei care se bucură (Romani 12:15)?
