Este uneori voia lui Dumnezeu ca credincioşii să fie bolnavi?





Întrebare: Este uneori voia lui Dumnezeu ca credincioşii să fie bolnavi?

Răspuns:
Învăţătura biblică cu privire la suveranitatea lui Dumnezeu afirmă că Dumnezeu este atotputernic peste toate. Este în controlul deplin al tuturor lucrurilor – trecute, prezente şi viitoare – şi nu se întâmplă nimic care să fie în afara jurisdicţiei Sale. El fie cauzează în mod direct – fie permite în mod pasiv – toate lucrurile care se petrec. Dar a îngădui să se întâmple ceva şi a cauza un lucru să se întâmple sunt două lucruri diferite. De exemplu, Dumnezeu a determinat crearea oamenilor perfecţi, fără păcat Adam şi Eva; apoi a îngăduit ca ei să se răzvrătească împotriva Lui. El nu i-a determinat să păcătuiască şi în mod sigur i-ar fi putut opri, dar a ales să nu facă acest lucru în vederea scopurilor Sale şi ca să ducă la îndeplinire planul Lui perfect. Acea rebeliune a cauzat toate felurile de rău, un rău care nu a fost cauzat de Dumnezeu, ci care a fost îngăduit de El să existe.

Boala este o manifestare a celor două tipuri generale de rău – moral şi natural. Răul moral e inumanitatea omului faţă de om. Răul natural constă din lucruri cum sunt dezastrele naturale şi boala trupească. Răul în sine este o perversiune sau coruperea unui lucru care la început a fost bun, dar căruia acum îi lipseşte ceva. În cazul bolii, aceasta este o stare în care lipseşte sănătatea. Cuvântul grecesc pentru rău, ponerous, realmente implică o malignitate, ceva care corupe o stare de bine şi de sănătate.

Atunci când Adam a păcătuit, el a condamnat întreaga omenire să sufere consecinţele acelui păcat, dintre care una este boala. Romani 8.20-22 spune: „Căci firea a fost supusă deşertăciunii – nu de voie, ci din pricina celui care a supus-o – cu nădejdea însă că şi ea va fi izbăvită din robia stricăciunii, ca să aibă parte de slobozenia slavei copiilor lui Dumnezeu. Dar ştim că, până în ziua de azi, toată firea suspină şi suferă durerile naşterii.” Dumnezeu – Cel care a supus Creaţia la frustrare în urma Căderii – are un plan ca, în final, să o elibereze din legătura păcatului, la fel cum ne eliberează pe noi de acea legătură prin Cristos.

Până în ziua aceea, Dumnezeu foloseşte boala şi alte forme de rău ca să ducă la îndeplinire scopul Lui suveran, ca să Se glorifice pe Sine şi să Îşi înalţe Numele lui sfânt. Câteodată, El vindecă boala în mod miraculos. Isus a străbătut Israelul vindecând tot felul de neputinţe şi boli (Matei 4.23) şi chiar l-a înviat pe Lazăr din morţi, după ce boala l-a ucis. Alteori, Dumnezeu foloseşte boala ca o metodă de disciplinare sau de judecată împotriva păcatului. Împăratul Ozia, în Vechiul Testament, a fost lovit cu lepră (2 Cronici 26.19-20). Nebucadneţar a fost dus într-o stare de nebunie de către Dumnezeu, până când a înţeles că „Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor” (Daniel 4). Irod a fost doborât şi mâncat de viermi pentru că şi-a asumat gloria lui Dumnezeu (Fapte 12.21-23). Există cel puţin un caz în care Dumnezeu a permis boala – orbirea – nu ca o pedeapsă pentru păcat, ci ca să Se descopere pe Sine şi lucrările Lui măreţe prin acea orbire (Ioan 9.1-3).

Atunci când vine boala, aceasta poate să nu fie rezultatul intervenţiei directe a lui Dumnezeu în viaţa noastră, ci mai degrabă rezultatul lumii căzute, a corpului aflat în declin şi a alegerilor greşite în ceea ce priveşte sănătatea şi stilul de viaţă. Şi, cu toate că există indicatori scripturali că Dumnezeu vrea ca noi să avem o sănătate bună, (3 Ioan 2), toate bolile şi metehnele sunt îngăduite de El pentru scopurile Sale, fie că le înţelegem, fie că nu.

Boala este cu siguranţă rezultatul căderii omului în păcat, dar Dumnezeu e deplin în control şi într-adevăr hotărăşte cât de departe poate merge răul (la fel cum a făcut cu Satan şi încercările lui Iov – lui Satan nu i s-a permis să depăşească acele limite.) El ne spune că e atotputernic de peste cincizeci de ori în Biblie şi e uimitor să vedem cum suveranitatea Lui se uneşte cu alegerile pe care le facem (atât rele, cât şi bune), ca să împlinească planul Lui perfect (Romani 8.28).

În cazul acelora care sunt credincioşi şi suferă de boală, slăbiciune şi/sau neputinţă în această viaţă, cunoaşterea faptului că Îl pot glorifica pe Dumnezeu prin suferinţa lor potoleşte nesiguranţa care vine din necunoaşterea motivului pentru care El a îngăduit-o, lucru pe care s-ar putea să nu îl înţeleagă cu adevărat până când vor sta în prezenţa Lui, în veşnicie. Atunci toate întrebările vor primi răspuns sau, poate mai exact, nu ne va mai păsa de ele.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Este uneori voia lui Dumnezeu ca credincioşii să fie bolnavi?