Ce spune Biblia despre muncă?


Întrebare: Ce spune Biblia despre muncă?

Răspuns:
„Nimeni nu ar trebui să lucreze vreodată. Munca e sursa la aproape toată mizeria din lume. Aproape orice rău pe care te-ai obosi să-l numești vine de la a munci sau a trăi într-o lume destinată muncii. Pentru a opri suferința, trebuie să oprim munca." Aceste cuvinte cuprind începutul unui eseu scris de Bob Black în 1985, intitulat „Abolirea muncii". Într-o cultură care iubește timpul liber, mulți vor rezona cu sentimentul lui Black. Americanii petrec aproximativ 50% din orele în care sunt treji muncind. E munca un blestem, sau e ceva ce oamenii au fost destinați în mod unic să facă? În contrast izbitor cu afirmațiile lui Black, semnificația și natura benefică a muncii constituie o temă răsunătoare în Biblie.

Originea muncii e descrisă în cartea Genesa. În pasajul de început, Dumnezeu e primul lucrător, ocupat cu crearea lumii (Genesa 1.1-15). Biblia afirmă că Dumnezeu a lucrat vreme de șase zile, iar în a șaptea zi S-a odihnit. Dumnezeu a fost primul care a muncit pe pământ; prin urmare, munca legitimă reflectă activitatea lui Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu e inerent bun, și munca, de asemenea, e inerent bună (Psalmul 25.8, Efeseni 4.28). Mai mult, Genesa 1.31 declară că atunci când Dumnezeu a văzut rodul muncii Lui, l-a numit „foarte bun". Dumnezeu a examinat și a evaluat calitatea lucrării Lui, și când a stabilit că a făcut o treabă bună, S-a bucurat de rezultat. Prin acest exemplu, e evident că munca trebuie să fie productivă. Munca trebuie desfășurată într-un fel care produce rezultat de cea mai bună calitate. Răsplata pentru muncă e onoarea și satisfacția care vin dintr-o treabă bine făcută.

Psalmul 19 spune că Dumnezeu Se descoperă lumii prin lucrarea Sa. Prin revelația naturală, existența lui Dumnezeu e făcută de cunoscut fiecărei persoane de pe pământ. Prin urmare, munca revelează ceva despre persoana care o face. Ea demonstrează caracterul, motivațiile, îndemânările, abilitățile și trăsăturile de personalitate care stau la bază. Domnul Isus a repetat acest principiu în Matei 7.15-20, când a afirmat că pomii răi produc numai fructe rele, iar pomii buni produc numai fructe bune. Isaia 43.7 indică faptul că Dumnezeu l-a creat pe om pentru gloria Lui. În 1 Corinteni 10.31, citim că orice facem trebuie să facem pentru gloria Lui. Termenul a glorifica înseamnă „a oferi o reprezentare corectă". Prin urmare, munca depusă de creștini trebuie să-i ofere lumii o imagine corectă a lui Dumnezeu în neprihănire, credincioșie și excelență.

Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său, cu caracteristici asemănătoare cu ale Lui (Genesa 1.26-31). El l-a creat pe om să lucreze împreună cu El în lume. Dumnezeu a sădit o grădină și l-a pus pe Adam în ea să o cultive și să o întrețină (Genesa 2.8, 15). Pe lângă aceasta, Adam și Eva trebuiau să supună pământul și să domnească asupra lui. Ce înseamnă mandatul original de muncă? Să cultive înseamnă a se îngriji de creștere și a îmbunătăți. A întreține înseamnă să o ferești de ruină sau declin. A supune înseamnă să exerciți control și disciplină. A domni înseamnă a administra, a-ți asuma responsabilitate pentru acel lucru și a lua decizii. Acest mandat se aplică tuturor vocațiilor. Liderii Reformei din secolul XV considerau o ocupație o slujbă înaintea lui Dumnezeu. Când sunt văzute ca o slujbă înaintea lui Dumnezeu, serviciile trebuie recunoscute ca slujiri și locurile de muncă trebuie considerate câmpuri de misiune.

Căderea omului descrisă în Genesa 3 a generat o schimbare în natura muncii. Ca răspuns la păcatul lui Adam, Dumnezeu a pronunțat câteva judecăți în Genesa 3.17-19, cea mai severă dintre ele fiind moartea. Însă munca și rezultatele muncii au loc central în restul judecăților. Dumnezeu a blestemat pământul. Munca a devenit dificilă. E folosit cuvântul trudă, care implică provocare, dificultate, epuizare și luptă. Munca în sine era încă bună, însă omul trebuia să se aștepte că va fi realizată „cu sudoarea frunții". De asemenea, rezultatul nu va fi întotdeauna pozitiv. Deși omul va mânca plantele de pe câmp, pământul va produce și spini și mărăcini. Munca din greu și efortul nu vor fi răsplătite întotdeauna așa cum se așteaptă sau își dorește lucrătorul.

E de observat și că omul va mânca din produsul câmpului, nu al grădinii. O grădină e simbolul unui paradis pământesc făcut de Dumnezeu ca o îngrădire de siguranță. Grădinile simbolizează și puritatea și inocența. Pământul sau câmpul, pe de altă parte, reprezintă un spațiu neîngrădit, neprotejat, o accentuare a pierderii inhibiției și a lumescului. Prin urmare, mediul muncii poate fi ostil, mai ales pentru creștini (Genesa 39.1-23, Exodul 1.8-22, Neemia 4).

Se spune că omul are trei nevoi de bază în viață: de dragoste, de scop și de semnificație. De multe ori, oamenii încearcă să găsească scop și semnificație în munca în sine. În Eclesiastul 2.4-11, Solomon detaliază căutarea sa după semnificație într-o varietate de proiecte și lucrări de toate felurile. Chiar dacă munca a adus o oarecare măsură de satisfacție datorită realizărilor, concluzia lui a fost: „Apoi, când m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mâinile mele și la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deșertăciune și goană după vânt și că nu este nimic trainic sub soare."

Alte principii biblice de maximă importanță cu privire la muncă sunt:

• Munca e făcută nu numai pentru beneficiul celui care lucrează, ci și pentru al altora (Exodul 23.10-11, Deuteronomul 15.7-11, Efeseni 4.28).

• Munca e un dar de la Dumnezeu și, pentru cei care sunt ai Săi, e va fi binecuvântată (Psalmul 104.1-35, 127.1-5, Eclesiastul 3.12-13, 5.18-20, Proverbele 14.23).

• Dumnezeu îi echipează pe ai Lui pentru lucrarea lor (Exodul 31.2-11).

A existat multă dezbatere în ultimul timp cu privire la responsabilitățile și obligațiile societății vizavi de cei fără loc de muncă, fără asigurare și fără educație din societate. E interesant de observat că sistemul biblic de ajutor social era un sistem al muncii (Leviticul 19.10, 23.22). Biblia condamnă în termeni duri lenea (Proverbele 18.9) Pavel prezintă foarte clar etica de muncă a creștinului: „Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, și mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credință și este mai rău decât un necredincios." (1 Timotei 5.8)

Mai mult, indicațiile lui Pavel pentru o altă biserică privitor la cei care preferau să nu muncească au fost: „Să vă depărtați de orice frate care trăiește în neorânduială, și nu după învățăturile pe care le-ați primit de la noi." Și continuă spunând: „Căci, când eram la voi, vă spuneam lămurit: «Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce.»" În schimb, Pavel îi instruiește astfel pe cei care erau leneși: „Îndemnăm pe oamenii aceștia și-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Cristos, să-și mănânce pâinea lucrând în liniște." (2 Tesaloniceni 3.12)

Deși designul original al lui Dumnezeu pentru muncă a fost pervertit de păcat, într-o zi Dumnezeu va restaura munca, și va fi fără povara pe care a introdus-o păcatul (Isaia 65.17-25, Apocalipsa 15.1-4, 22.1-11). Până în ziua când vor fi așezate cerul nou și pământul nou, atitudinea creștinului vizavi de muncă ar trebui să o reflecte pe cea a lui Isus: „Isus le-a zis: «Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis și să împlinesc lucrarea Lui.»" (Ioan 4.34)

English


Înapoi la pagina de început în limba Română
Ce spune Biblia despre muncă?

Află cum să ...

petrece veșnicia cu Dumnezeu



primi iertare de la Dumnezeu