Restabilește Dumnezeu slujba de apostol și de proroc în Biserică în zilele noastre?





Întrebare: Restabilește Dumnezeu slujba de apostol și de proroc în Biserică în zilele noastre?

Răspuns:
Mișcarea care urmărește restabilirea slujbelor de apostol și proroc își bazează afirmațiile că apostolii și prorocii trebuie să facă parte din Biserică pe versetele 11-12 din Efeseni 4: „Și El i-a dat pe unii apostoli, pe alții proroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea Trupului lui Cristos."

În timpul primului veac al Bisericii, exista slujba de apostol și darul spiritual al apostoliei. Slujba sau poziția de apostol a fost deținută de cei doisprezece ucenici ai lui Isus și de Matia, care l-a înlocuit pe Iuda, și de Pavel. Apostolii au fost aleși în mod specific de Cristos (Marcu 3.16-19). Alegerea unui înlocuitor pentru Iuda o vedem în Fapte 1.20-26. Observă în acest pasaj că poziția lui Iuda este numită „slujbă". Trebuie, de asemenea, observat că Pavel a fost ales de Cristos (1 Corinteni 15.8-9, Galateni 1.1, 2.6-9). Acestor bărbați li s-a încredințat sarcina de a pune temeliile Bisericii universale (Efeseni 2.20). Temelia Bisericii universale a fost pusă în secolul I. De aceea, slujba de apostol nu mai e funcțională. Odată ce temelia este așezată, nu mai avem nevoie de cineva care să așeze temelia.

Exista și un dar spiritual al apostoliei (care nu trebuie confundat cu slujba – sunt lucruri distincte). Printre cei care au avut acest dar spiritual au fost Iacov (1 Corinteni 15.7, Galateni 1.19), Barnaba (Fapte 14.4, 14, 1 Corinteni 9.6), Andronic și Iunia (Romani 16.7), posibil Sila și Timotei (1 Tesaloniceni 1.1, 2.7) și Apolo (1 Corinteni 4.6, 9). Acest al doilea grup a avut darul apostoliei, dar nu și „slujba" conferită celor doisprezece și lui Pavel. Prin urmare, aceia care au avut darul apostoliei au fost aceia care au dus mesajul Evangheliei cu autoritatea lui Dumnezeu. Cuvântul „apostol" înseamnă „trimis ca delegat autorizat". Acest lucru era adevărat în privința acelora care dețineau slujba de apostol (cum era Pavel) și a acelora care aveau darul spiritual (cum era Apolo). Cu toate că există astfel de oameni astăzi, care sunt trimiși de Dumnezeu să răspândească Evanghelia, este foarte indicat să NU ne referim la ei ca fiind apostoli, pentru că lucrul acesta creează confuzie. Majoritatea oamenilor nu știu de cele două folosințe ale cuvântului „apostol".

Darul prorociei a fost și el un dar temporar dat de Cristos ca să fie de folos pentru punerea temeliei Bisericii universale (Efeseni 2.20). Prorocul a vestit un mesaj din partea Domnului pentru credincioșii din primul veac. Acești credincioși nu aveau avantajul pe care îl avem noi astăzi de a avea Biblia completă. Ultima carte a Noului Testament (Apocalipsa) nu a fost finalizată decât târziu în primul secol. Astfel că Domnul a dat oameni cu dar, numiți proroci, care au vestit mesaje din partea lui Dumnezeu, până când canonul Scripturii a fost finalizat.

Trebuie observat că învățătura actuală privitoare la restabilirea prorocilor și a apostolilor este departe de ceea ce Scriptura prezintă privitor la oamenii care au deținut darul prorociei și slujba de apostol. Aceia care propovăduiesc o astfel de restabilire spun în învățătura lor că nu trebuie să vorbești niciodată împotriva apostolilor și prorocilor sau să-i tragi la socoteală, pentru că a vorbi împotriva lor înseamnă să vorbești împotriva lui Dumnezeu. Totuși, apostolul Pavel i-a lăudat pe cei din Berea pentru că verificau ceea ce el spunea cu Cuvântul lui Dumnezeu, ca să se asigure că vorbește adevărul (Fapte 17.10-11). Apostolul Pavel le-a spus, de asemenea, celor din Galatia că dacă oricine, inclusiv el, ar propovădui o altă evanghelie, acel om trebuie să fie „anatema" (Galateni 1.8-9). În totul, Pavel i-a îndreptat pe oameni către Scriptură, ca fiind autoritatea supremă. Oameni care pretind că sunt apostoli și proroci în ziua de azi se fac pe ei înșiși autoritatea supremă, ceea ce Pavel și cei doisprezece apostoli nu au făcut niciodată.

Trebuie observat, de asemenea, că Scriptura face referire la apostoli și la proroci la timpul trecut. 2 Petru 3.2 și Iuda 3-4 afirmă că oamenii nu trebuie să se îndepărteze de la mesajul pe care l-au adus apostolii (timpul trecut). Evrei 2.3-4 vorbește, de asemenea, la timpul trecut despre cei care au făcut (în trecut) „semne, puteri și felurite minuni" prin darurile Duhului Sfânt.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Restabilește Dumnezeu slujba de apostol și de proroc în Biserică în zilele noastre?