Trebuie să ascultăm de pastorii noștri?





Întrebare: Trebuie să ascultăm de pastorii noștri?

Răspuns:
Versetul care răspunde cel mai direct la această întrebare este Evrei 13.17: „Ascultați de mai-marii voștri și fiți-le supuși, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre ca unii care au să dea socoteală de ele, pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci așa ceva nu v-ar fi de niciun folos."

Pe pastori îi doare să vadă că oamenii ignoră toate îndemnurile lui Dumnezeu pe care ei le comunică. Când oamenii ignoră Cuvântul lui Dumnezeu, ei își fac rău nu doar lor înșiși, ci îi afectează și pe cei din jurul lor. Tinerii au tendința să nesocotească sfatul celor mai în vârstă, făcând greșeala de a se încrede în înțelepciunea lor și în îndemnurile inimii lor. Un pastor cu teamă de Dumnezeu dă învățătură din Cuvântul lui Dumnezeu pentru că dorește să-L slujească pe Dumnezeu și să hrănească turma cu hrană spirituală care va avea ca rezultat faptul că ei vor experimenta viața din belșug pe care Isus a promis-o (Ioan 10.10b).

Opusul unui pastor temător de Dumnezeu este „păstorul fals", care nu are pe inimă bunăstarea turmei, ci este mai interesat de menținerea controlului sau de dominarea altora sau care nu studiază Cuvântul lui Dumnezeu și, prin urmare, îi învață pe oameni porunci omenești, în loc de poruncile lui Dumnezeu. Fariseii din vremea lui Isus erau vinovați că erau „călăuze oarbe" (Matei 15.14). Şi în Fapte, în epistole și în Apocalipsa întâlnim avertizări repetate cu privire la învățătorii falși. Datorită existenței acestor conducători interesați de sine, pot fi momente în care nu ascultăm de om, ca să-L ascultăm pe Dumnezeu (Fapte 4.18-20). Totuși, acuzațiile împotriva unui conducător bisericesc nu trebuie aduse cu ușurință și trebuie dovedite de mai mult decât un martor (1 Timotei 5.19).

Pastorii temători de Dumnezeu sunt de mare valoare. De obicei sunt suprasolicitați și remunerați insuficient. Pe umerii lor stă o mare responsabilitate, așa cum afirmă Evrei 13.17 – într-o zi vor trebui să dea socoteală de lucrarea lor înaintea lui Dumnezeu. 1 Petru 5.1-4 arată că ei nu trebuie să fie dictatori, ci ar trebui să conducă prin exemplul personal și învățătură sănătoasă (1 Timotei 4.16), cu o inimă smerită. Asemenea lui Pavel, trebuie să fie ca niște mame care alăptează, care își iubesc cu adevărat copiii. Pastorii cu teamă de Dumnezeu sunt gata să se dea pe ei înșiși turmei și să conducă cu blândețe (1 Tesaloniceni 2.7-12, Ioan 10.11). Ei sunt caracterizați de un devotament sincer față de Cuvânt și rugăciune (Fapte 6.4), astfel încât să poată conduce prin puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu și să poată da bisericii hrană spirituală, care să producă creștini sănătoși și plini de viață. Dacă cuvintele acestea îl descriu pe pastorul tău, sau pe aproape (niciun om de pe pământ nu e perfect), atunci e vrednic de „îndoită cinste" și ascultare, întrucât proclamă învățăturile autentice ale lui Dumnezeu (1 Timotei 5.17).

Așadar, răspunsul la întrebare este da, trebuie să-i ascultăm pe pastorii noștri. Trebuie, de asemenea, să ne rugăm pentru ei întotdeauna, cerându-I lui Dumnezeu să le dea înțelepciune, umilință, dragoste pentru turmă și protecție, în vreme ce ei îi protejează pe cei aflați în grija lor.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Trebuie să ascultăm de pastorii noștri?