Întrebare
De ce ar fi importantă pentru Dumnezeu aroma unei jertfe?
Răspuns
În șaisprezece ocazii diferite în cartea Leviticului, o "aromă" este menționată ca fiind ceva plăcut Domnului. În mod specific, aroma unei jertfe este importantă pentru Dumnezeu.
Importanța aromei unei jertfe nu este mirosul, ci ceea ce reprezintă mirosul - ispășirea substitutivă pentru păcat. Prima mențiune a faptului că Dumnezeu a mirosit aroma unei jertfe arse se găsește în Geneza 8:21. Noe a oferit o ardere-de-tot din animale și păsări curate după ce a părăsit arca. Ni se spune că a fost o aromă "plăcută" lui Dumnezeu. Ideea este că jertfa lui Noe a fost o ispășire, sau o satisfacție, a cerinței de dreptate a lui Dumnezeu. Dumnezeu a fost mulțumit de sacrificiu și apoi a făcut promisiunea de a nu mai distruge niciodată vreo creatură vie cu un potop.
În Levitic, o aromă plăcută este menționată în legătură cu diferitele ofrande ale închinării la cortul evreiesc. Leviticul 1:9 spune: "Să spele cu apă măruntaiele și picioarele; și preotul să le ardă toate pe altar. Aceasta este o ardere-de-tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului". Ca și în cazul ofrandei lui Noe, ceea ce a plăcut Domnului a fost angajamentul de a oferi închinare în Numele Său, așa cum a poruncit El. "Aroma plăcută" este menționată și în Leviticul 1:9 și 13, subliniind mai degrabă acțiunea de ispășire, decât fumul propriu-zis al jertfei arse.
Același lucru este valabil și în Leviticul 2 cu privire la jertfa de cereale. În ciuda faptului că această jertfă implica mai degrabă cereale decât carne, ea avea "un miros plăcut Domnului" (versetul 2).
Chiar și jertfa mai mare de la sărbătoarea anuală a săptămânilor se concentra pe răscumpărarea păcătoșilor ca motiv pentru aroma plăcută. Leviticul 23:18 afirmă: "Afară de aceste pâini, să aduceți ca ardere-de-tot Domnului șapte miei de un an fără cusur, un vițel și doi berbeci; să adăugați la ei darul de mâncare și jertfa de băutură obișnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului."
Jertfele aduse zeilor falși erau, de asemenea, descrise ca având o "aromă plăcută" - cel puțin pentru idoli (Ezechiel 6:13, ESV). Mirosul tămâiei ar fi putut fi atrăgător pentru idolatrii care o ofereau, dar o astfel de închinare falsă Îl nemulțumea pe Domnul, care cerea închinare doar Lui și jertfe doar pentru El.
Noul Testament Îl descoperă pe Hristos ca fiind jertfa finală pentru păcat, ultima ispășire: "Trăiți în dragoste, după cum și Cristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi „«ca un prinos și ca o jertfă de bun miros – lui Dumnezeu»" (Efeseni 5:2). Isus, Fiul lui Dumnezeu, a fost singurul care putea oferi jertfa veșnic plăcută. Doar El este Cel despre care Tatăl spune: "Şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: «Tu ești Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea»" (Marcu 1:11).
English
De ce ar fi importantă pentru Dumnezeu aroma unei jertfe?