Întrebare
A fost Isus un profet?
Răspuns
În Biblie, profeții sunt prezentați ca având mai multe roluri. În primul rând, profeții sunt purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu. Când poporul Israel i-a cerut profetului Samuel un împărat, Dumnezeu i-a spus lui Samuel: „Ascultă glasul poporului în tot ce-ți va spune; căci nu pe tine te leapădă, ci pe Mine Mă leapădă, ca să nu mai domnesc peste ei.” (1 Samuel 8:7) Samuel era responsabil să transmită Cuvântul lui Dumnezeu poporului Israel, iar Dumnezeu afirmă că El era sursa autorității și a cuvintelor lui Samuel. Astfel, profetul Samuel era reprezentantul lui Dumnezeu.
Multe alte pasaje din Vechiul Testament conțin afirmații precum „Cuvântul Domnului a vorbit lui”, indicând faptul că sursa mesajului era Dumnezeu, nu profetul (de exemplu, 2 Samuel 7:4; 2 Regi 20:4; Ieremia 1:4; Ezechiel 3:16; și versetele de început din Osea, Ioel, Mica, Iona și Țefania). În mod similar, Isus a predicat un mesaj ceresc: „Învățătura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine.” (Ioan 7:16) El a mai afirmat că a vorbit „după cum M-a învățat Tatăl Meu” (Ioan 8:28). În Rugăciunea arhierească a lui Isus, El spune: „Le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu.” (Ioan 17:8) Astfel, Isus a îndeplinit în mod clar rolul de profet, întrucât era un purtător de cuvânt al lui Dumnezeu.
A doua funcție principală a unui profet în Biblie este ceea ce oamenii asociază de obicei cu termenul de profeție, și anume prezicerea sau anticiparea evenimentelor viitoare prin revelație divină. Prezicerea, deși nu este sarcina cea mai obișnuită a profeților, este o altă formă a rolului lor principal. Când vorbeau în Numele lui Dumnezeu, uneori mesajul includea prezicerea viitorului. Isus a prezis viitorul când le-a spus ucenicilor Săi „că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoților celor mai de seamă și din partea cărturarilor; că are să fie omorât și că a treia zi are să învie” (Matei 16:21). Această profeție este consemnată ca fiind împlinită în toate cele patru relatări evanghelice (Matei 27-28; Marcu 15-16; Luca 22-24; și Ioan 18-20). Isus a prezis, de asemenea, că, la scurt timp după înălțarea Sa, ucenicii vor primi putere la venirea Duhului Sfânt (Faptele Apostolilor 1:8). Faptele Apostolilor 2 consemnează împlinirea profeției: apostolii au primit Duhul Sfânt și au vorbit în limbi pe care nu le cunoșteau, pentru a vesti Evanghelia la cel puțin cincisprezece grupuri lingvistice diferite prezente la Ierusalim cu ocazia Cincizecimii. Astfel, Isus a îndeplinit în mod clar rolul de profet, întrucât a vorbit în mod profetic.
O a treia funcție a unora dintre profeți a fost vindecarea și minunile. Moise a săvârșit multe minuni, inclusiv despărțirea Mării Roșii (Exodul 14:21-22). Ilie a săvârșit o minune când a chemat foc din cer pentru a arde o jertfă (1 Împărați 18:36-38). Elisei a săvârșit o minune când a făcut ca capul de topor să plutească pe apă (2 Împărați 6:6). Toate cele patru relatări evanghelice consemnează că Isus a săvârșit multe minuni și vindecări (de exemplu, Matei 8:14-15; Marcu 1:40-45; Luca 8:42-48; și Ioan 6:16-21).
Titlul de „profet” este folosit de multe ori în Evanghelii atunci când alți oameni se referă la Isus (Matei 21:11; Luca 7:16; Ioan 4:19). Isus a făcut, de asemenea, aluzie la Sine ca fiind profet în Marcu 6:4.
Dumnezeu îi spusese lui Moise că într-o zi va trimite un alt profet în Israel: „Voi pune cuvintele Mele în gura lui, și el le va spune tot ce-i voi porunci Eu.” (Deuteronomul 18:18) Isus a fost Profetul care a împlinit acea profeție (vezi Faptele Apostolilor 3:22; 7:37). Isus îndeplinește toate cerințele pentru un profet în titlu, cuvânt și faptă. El este Profetul suprem în sensul că El este chiar Cuvântul lui Dumnezeu Însuși (Ioan 1:1).
English
A fost Isus un profet?
