Întrebare
Dacă Isus era Dumnezeu, de ce a spus El „Tatăl este mai mare decât Mine” în Ioan 14:28?
Răspuns
Isus le-a spus ucenicilor Săi neliniștiți, în noaptea arestării Sale: „Tatăl este mai mare decât Mine.” (Ioan 14:28) Isus le anunțase plecarea Sa iminentă, iar acest lucru îi nedumerea (Ioan 13:33-38; 14:1; 16:16-18).
Isus le spune: „Ați auzit că v-am spus: "Mă duc, și Mă voi întoarce la voi." Dacă M-ați iubi, v-ați fi bucurat că v-am zis: "Mă duc la Tatăl"; căci Tatăl este mai mare decât Mine.” (Ioan 14:28) Așadar, dacă L-ar fi iubit cu adevărat, s-ar fi bucurat că Se duce la Tatăl. Isus promisese deja că Se va duce ca să le pregătească un loc în casa Tatălui Său (Ioan 14:2). De asemenea, El a promis că Se va întoarce și îi va lua cu El, pentru a fi împreună cu El pentru totdeauna (versetul 3). Acest lucru ar fi trebuit să fie un motiv de bucurie. Un alt motiv de bucurie este faptul că „Tatăl este mai mare decât Mine” (versetul 28).
Ioan 14:28 este adesea scos din context pentru a susține că Isus nu este Dumnezeu: „Dacă Isus este Dumnezeu”, spun criticii, „cum poate Tatăl să fie mai mare decât El?” Apostolul Ioan însă insistă că Isus este Dumnezeu (Ioan 1:1, 18; 5:16-18; 10:30; 20:28). Ioan insistă, de asemenea, că Isus a fost ascultător față de Tatăl Său (Ioan 4:34; 5:19-30; 8:29; 12:48-49). Cum rezolvăm această aparentă dificultate? Arienii neagă că Isus este pe deplin Dumnezeu, în timp ce gnosticii neagă că Isus este pe deplin om. Ambele poziții sunt inacceptabile. Isus este pe deplin Dumnezeu și pe deplin om. Ce vrea să spună, atunci, Isus când afirmă: „Tatăl este mai mare decât Mine”?
În primul rând, doctrina întrupării ne învață că Isus „S-a dezbrăcat pe Sine însuși și a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfățișare a fost găsit ca un om, S-a smerit și S-a făcut ascultător până la moarte, și încă moarte de cruce” (Filipeni 2:7-8) Astfel, „pentru puțină vreme” (Evrei 2:9), Tatăl a fost mai mare în glorie și înălțare. Tatăl a fost mai mare în sensul că El nu era supus durerii, bolii și morții – Fiul era. Tatăl a fost mai mare în sensul că El nu a trăit în oboseală, sărăcie și umilire – Fiul a trăit. „Măreția” despre care se vorbește în acest verset se referă la rol, nu la esență.
În al doilea rând, doctrina filiației veșnice ne învață că Tatăl L-a născut pe Fiul. Aceasta este o doctrină dificil de înțeles, dar Biblia afirmă în mod repetat că Isus nu a avut un început (Ioan 1:1; 17:5). Cu alte cuvinte, nu a existat niciodată un moment în care Isus să nu fi existat. A susține altceva înseamnă a cădea în erezia arianismului.
Isus a existat dintotdeauna: „La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.” (Ioan 1:1-3)
În Ioan 1:14, Ioan scrie: „Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr. Și noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl.” Isus nu a încetat să fie Dumnezeu; El pur și simplu a luat trup omenesc, dar fără păcat (Evrei 4:15). Acesta este cel mai incredibil moment din istorie! Fiul lui Dumnezeu, atotputernic, atotștiutor și omniprezent, a luat o natură umană și a trăit ca unul dintre noi: El era Dumnezeu și om în același timp.
Deoarece Isus a avut întotdeauna o relație profundă și intimă cu Tatăl, ucenicii ar fi trebuit să se bucure că Fiul se întorcea acasă (Ioan 14:28). Isus urma să lase în urmă toată durerea și întristarea acestei lumi și să-Și recâștige slava pe care o avea cu Tatăl înainte de crearea lumii (Ioan 17:5). Dacă ucenicii L-ar fi iubit, s-ar fi bucurat pentru El. Dar plecarea Lui acasă era și în beneficiul ucenicilor, deoarece, odată ajuns în cer, Isus urma să-L trimită pe Duhul Sfânt Cel promis pentru a fi cu ei pentru totdeauna (Ioan 14:15-31).
Ar trebui să-L lăudăm pe Dumnezeu pentru dragostea care există între Tatăl și Fiul, o dragoste care s-a manifestat pe deplin când Isus a îndurat rușinea crucii pentru păcatele noastre (Evrei 12:1-2).
English
Dacă Isus era Dumnezeu, de ce a spus El „Tatăl este mai mare decât Mine” în Ioan 14:28?