Întrebare
Ce înseamnă că Dumnezeu este Stânca mântuirii?
Răspuns
Afirmația "Dumnezeu este Stânca mântuirii mele" apare de mai multe ori în Vechiul Testament (Deuteronomul 32:15; 2 Samuel 22:47; Psalmul 89:26; 95:1). În fiecare caz, expresia evocă imagini vii și un sentiment de siguranță. Dumnezeu este un Mântuitor demn de încredere, solid ca o stâncă.
Rocile și stâncile înalte abundă în ținuturile biblice, iar israeliții se ascundeau adesea de inamic în peșteri și în crăpăturile munților (vezi 1 Samuel 13:6). Având în vedere numeroasele bătălii purtate în Israel, zonele stâncoase erau, de asemenea, locații ideale pentru cetăți puternice, protectoare. Astfel, sintagma Stânca mântuirii mele a rezonat fără îndoială profund cu poporul lui Dumnezeu.
Psalmii sunt plini de declarații similare cu "Dumnezeu este Stânca mântuirii mele", și pe bună dreptate. Peșterile și crăpăturile stâncoase au fost adesea refugiul lui David atunci când fugea de Saul, care încerca să îl ucidă (vezi 1 Samuel 24:3), însă limbajul lui David dezvăluie unde își punea cu adevărat speranța - nu în munți sau în fortărețele marilor orașe, ci în Dumnezeu, Creatorul cerului și al pământului (Psalmul 121:1-3). David declară: "Da, El este stânca și ajutorul meu, turnul meu de scăpare: nicidecum nu mă voi clătina. Pe Dumnezeu se întemeiază ajutorul și slava mea; în Dumnezeu este stânca puterii mele, locul meu de adăpost." (Psalmul 62:6-7) David știa că, în cele din urmă, depinde de Dumnezeul cosmosului să îl ascundă de pericole, obiectele materiale fiind calea prin care El a ales să îi ofere o astfel de protecție.
În perioada Vechiului Testament, cunoștințele specifice despre Mesia nu fuseseră încă realizate, astfel încât a spune: "Dumnezeu este Stânca mântuirii mele" nu era o referire evidentă la mântuirea prin sângele lui Hristos. Așadar, ce ar fi putut însemna ideea că Dumnezeu este Stânca mântuirii în contextul Vechiului Testament? Dicționarul biblic ilustrat Zondervan explică: "În VT, mântuirea se referă atât la tipurile obișnuite de eliberare de zi cu zi - cum ar fi de dușmani, boli și pericole ... cât și la acele eliberări majore care sunt interpretate în mod specific ca fiind o parte clară a implicării unice și speciale a lui Dumnezeu în istoria omenirii, precum și la revelații speciale ale caracterului și ale voii Sale" (intrarea pentru "Mântuire", definiția 1, p. 1272). Accentul pe mântuire în Noul Testament este predominant spiritual, dar în Vechiul Testament mântuirea vorbește mult mai mult despre eliberarea în domeniul fizic. De exemplu, atunci când Ana se roagă în triumf: "Mă bucur de ajutorul Tău ... nu este stâncă așa ca Dumnezeul nostru." (1 Samuel 2:1-2), ea se bucură de eliberarea lui Dumnezeu de sterilitatea ei, precum și de faptul că El a garantat că numele soțului ei va continua pentru multe generații.
Semnificația faptului că Dumnezeu este Stânca mântuirii mele se extinde pe măsură ce narațiunea biblică progresează. Isaia 28:16 profețește: "Iată, pun ca temelie în Sion o piatră, o piatră încercată, o piatră de preț, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin nu se va grăbi să fugă." (cf. Psalmul 118:21-23; Zaharia 10:4) Dumnezeul care Și-a eliberat poporul de-a lungul istoriei a oferit treptat, prin intermediul profeților Săi, imagini mai vii despre cât de departe va ajunge mântuirea Sa. Profeția lui Isaia indică în mod clar speranța în Mesia, însă adevărul că Dumnezeu, Stânca mântuirii, va deveni trup în Isus Hristos nu fusese încă revelat.
În Noul Testament, când Isus Își începe slujirea, ucenicii Săi și alții încă nu înțeleg că El este actul salvator culminant al Dumnezeului israeliților. Dar după viața, moartea și învierea lui Isus, orice îndoială este înlăturată (Ioan 20:26-29). Stânca spirituală la care se închinaseră dintotdeauna devenise acum fizică. În ziua Cincizecimii, predicarea îndrăzneață a ucenicilor demonstrează certitudinea lor că Isus era cu adevărat aceeași Stâncă. Petru predica: "[Isus] este «Piatra lepădată de voi, zidarii, care a ajuns să fie pusă în capul unghiului.»" (Fapte 4:11; vezi și 1 Petru 2:4-8). Pânza fusese acum umplută cu culoare, tabloul conținând acum detalii care altădată erau doar idei vagi.
Cu un înțeles mult mai larg, Stânca mântuirii rezonează acum și mai profund în inima noastră, deoarece se referă nu numai la eliberarea pe care o dă Dumnezeu în domeniul fizic, ci și la eliberarea spirituală supremă pe care El o oferă poporului Său prin Isus Hristos. Isus este Stânca mântuirii noastre, un refugiu sigur și etern, temelia pe care se sprijină speranța cerului. "Cine se încrede în El nu va fi dat de rușine." (1 Petru 2:6)
English
Ce înseamnă că Dumnezeu este Stânca mântuirii?
