Întrebare
Cum ar trebui să privească un creștin spiritul sportiv?
Răspuns
Sportivitatea este comportamentul care se potrivește unei persoane care participă la un sport. Sportivitatea include respectul față de adversar, respectarea regulilor și acceptarea verdictului final al unui judecător privind o victorie sau o înfrângere. Cei care nu au un comportament sportiv bun fac competițiile neplăcute pentru toți. Comportamentul nesportiv este nepoliticos, argumentativ și contestă orice decizie care nu este în favoarea sa. Lipsa de sportivitate poate include, de asemenea, trișarea și acțiunile pasiv-agresive, cum ar fi injuriile, accesele de furie, bârfa sau calomnia. Pe scurt, buna sportivitate este pur și simplu un comportament creștin aplicat competițiilor.
Un creștin ar trebui să privească spiritul sportiv ca pe o extensie a umblării sale zilnice cu Hristos. Adevăratul creștinism nu rămâne în spatele ușilor bisericii după slujbele de duminică. Adevăratul creștinism influențează ceea ce suntem, iar comportamentul asemenea lui Hristos ar trebui să ne urmeze oriunde mergem. Fie că ni se taie calea în trafic, fie că suntem înșelați la casierie sau suntem vizitați de misionari mormoni, adevăratul creștinism ne definește răspunsurile la provocările vieții. Pe terenul de joc, sportivitatea ar trebui să fie norma pentru urmașii lui Hristos. Nu încetăm să fim ambasadori pentru Hristos atunci când facem sport sau privim din tribune.
Sportivitatea permite glumele amicale, rivalitățile tradiționale și chiar contestarea deciziei oficialului într-un mod respectuos. Faptul că echipe de fotbal adverse se amenință prietenește, se plachează reciproc și aplaudă atunci când cealaltă echipă pierde mingea nu înseamnă lipsă de sportivitate. Dar încălcarea în mod intenționat a regulilor tacite de curtoazie, respingerea acordării autentice de bunăvoință a celeilalte echipe sau provocarea de dificultăți nejustificate arbitrilor sau echipei adverse reprezintă un comportament nesportiv, iar creștinii nu ar trebui niciodată să facă parte din acesta.
În toate lucrurile, chiar și în competiții, creștinii trebuie să-L reprezinte bine pe Isus (1 Corinteni 10:31). Competiția, fie ea în afaceri sau pe terenul de joc, dezvăluie ce este cu adevărat în inimă. Isus a spus: "Dar, ce iese din gură vine din inimă, și aceea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele." (Matei 15:18-19) Comportamentul nesportiv dezvăluie, de asemenea, ceea ce este în inimă.
Atunci când ne pierdem autocontrolul și alunecăm într-un comportament nesportiv, nu trebuie să acceptăm autocondamnarea (Romani 8:1). Putem lăsa dorințele noastre trupești să acționeze ca un reflector care să ne arate valorile noastre deplasate. Ispita și eșecul pot lucra de fapt spre binele nostru, dacă le folosim pentru a scoate în evidență o zonă de slăbiciune pe care Dumnezeu vrea să o schimbe. În spatele lipsei noastre de sportivitate se pot ascunde mândria, lăcomia, interesul de sine sau necinstea. Atunci când vedem felul în care comportamentul nesportiv dezvăluie păcatul nostru, putem fi de acord cu Dumnezeu, să ne pocăim de el și să-I mulțumim pentru că ne-a arătat un domeniu care ne împiedică umblarea cu Isus (1 Ioan 1:9; Psalmul 51:2-3).
English
Cum ar trebui să privească un creștin spiritul sportiv?
