Întrebare
Ce a fost Panica Satanică?
Răspuns
Așa-numita panică satanică a fost o preocupare generalizată a anumitor grupuri americane (de obicei conservatoare) în anii ’80 și ’90 cu privire la acuzațiile de abuz ritual satanic (sau ARS) într-o varietate de contexte. În esență, unii creștini evanghelici și grupuri demografice similare au devenit îngrijorați de faptul că abuzul ritual satanic era o problemă semnificativă și că o rețea subterană de sataniști a preluat controlul asupra societății seculare și a culturii pop. "Panica" cu privire la abuzurile rituale satanice a fost alimentată în parte de mediatizare, de vorbitori creștini populari și de disponibilitatea unora de a crede orice acuzație de activitate demonică. Prin urmare, panica satanică a avut cel puțin asemănări superficiale cu procesele vrăjitoarelor din Salem, care au fost, de asemenea, în mare parte motivate de îngrijorarea religioasă cu privire la ocultism și la practicanții acestuia.
Consensul general cu privire la panica satanică este că aceasta s-a bazat în mare parte pe temeri nefondate și pe agitația mediatică. Privind în urmă la panica satanică dintr-o perspectivă biblică, putem cita câteva lecții învățate. O lecție principală este că nu trebuie să fim prea nerăbdători să susținem (sau să credem acuzațiile de) activitate satanică sau demonică. În schimb, ar trebui "[să cercetăm] toate lucrurile și [să păstrăm] ce este bun... [și să ne ferim] de orice se pare rău" (1 Tesaloniceni 5:21-22). Astfel, numai după ce avem confirmat că orice mărturie sau afirmație este adevărată, ar trebui să evaluăm conținutul afirmației respective, pentru a aprecia dacă aceasta reprezintă o stare de lucruri bună sau rea.
În echilibru, nu trebuie să fim prea reticenți în a crede în activitatea lui Satan și a demonilor săi în lume. Trebuie să recunoaștem că "potrivnicul [nostru], diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită" (1 Petru 5:8) și că "chiar Satana se preface într-un înger de lumină" (2 Corinteni 11:14). Astfel, este foarte posibil să existe cazuri autentice de ARS îngropate în mijlocul unui număr mare de rapoarte false sau distorsionate. Din nou, numai o examinare critică și aprofundată a dovezilor poate justifica o concluzie într-un sens sau altul.
Mesajul Evangheliei este unul al speranței: Satan și aliații săi sunt inamici puternici, dar înfrânți (2 Tesaloniceni 2:9; Coloseni 2:15), în lumina lucrării victorioase a lui Hristos pe cruce. Creștinii trebuie să fie conștienți de pericolul pe care îl reprezintă Satan ca înșelător (2 Ioan 1:7) și ispititor (Matei 4:3), dar nu trebuie să se teamă că Satan va fi în cele din urmă victorios. Dimpotrivă, Scriptura ne asigură că el va fi înfrânt în mod categoric (Apocalipsa 20:10). Prin urmare, o atitudine de panică sau teamă cu privire la activitatea lui Satan este nepotrivită pentru credincios. În schimb, ne putem odihni știind că suveranitatea lui Dumnezeu se extinde chiar și asupra acțiunilor și alegerilor Diavolului (Iov 1:6-12; 2:1-6) și că Dumnezeu Se va dovedi în cele din urmă biruitor asupra întregului rău.
English
Ce a fost Panica Satanică?
