Întrebare
Ar trebui un creștin să fie implicat în mentorat? Ce spune Biblia despre mentorat?
Răspuns
Cuvântul "mentor" este definit ca "un sfătuitor sau învățător înțelept și de încredere". Deși cuvântul "mentorat" nu apare în Biblie, Scriptura ne oferă numeroase exemple de mentorat. Moise a fost mentorat de socrul său Ietro, mai întâi ca ginere și apoi ca lider (Exodul 18). Relația de mentorat dintre Eli și Samuel l-a pregătit pe Samuel pentru sarcinile și responsabilitățile care i-au revenit după moartea lui Eli (1 Samuel 1-4). Isus Și-a îndrumat ucenicii (Luca 9), iar Barnaba și Pavel au excelat în îndrumare (Fapte 9-15).
Isus Și-a clarificat stilul de îndrumare: El a condus pentru ca noi să putem urma. El a spus: "Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze." (Matei 16:24) Deoarece El este Conducătorul nostru și noi trebuie să-L urmăm, mentoratul creștin este un proces dependent de supunerea față de Hristos. Nici mentorul, nici candidatul nu controlează relația. Ca atare, procesul este cel mai bine caracterizat prin împărtășire reciprocă, încredere și îmbogățire, pe măsură ce viața și activitatea ambilor participanți se schimbă. Mentorul servește drept model și ascultător de încredere. Mentorul se bazează pe Duhul Sfânt pentru a oferi înțelegere, a schimba vieți și a-i învăța pe alții prin procesul de modelare.
Apostolul Pavel a explicat foarte simplu mentoratul ca fiind modelul său de leadership. "Călcați pe urmele mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Hristos." (1 Corinteni 11:1) "Ce ați învățat, ce ați primit și auzit de la mine și ce ați văzut în mine, faceți." (Filipeni 4:9a) În esență, el spune: "Lăsați-mă să vă fiu mentor. Lăsați-mă să fiu modelul vostru de urmat." El le reamintește noilor creștini din Tesalonic: "[Urmați] exemplul nostru." (2 Tesaloniceni 3:7, NTR). Exemplu. Învățare. Modelare. Toate acestea sunt fațete ale mentoratului care sunt indispensabile în dezvoltarea urmașilor lui Isus pe deplin devotați și în transmiterea credinței de la o generație la alta. Este de la sine înțeles că, dacă mentorii se așteaptă ca alții să le urmeze exemplul, ei trebuie să fie dedicați din toată inima urmării lui Hristos. Orice urmă de ipocrizie - "faceți ceea ce spun eu, nu ceea ce fac eu" - va fi în detrimentul atât al mentorului, cât și al îndrumatului său.
Nu numai Isus și apostolii, ci și prezbiterii din biserica locală își fac treaba prin îndrumare. Petru poruncește: "[Păstoriți...] făcându-vă pilde turmei" (1 Petru 5:3), iar Pavel le explică prezbiterilor din Efes: "Știți cum m-am purtat cu voi în toată vremea." (Fapte 20:18) Cu alte cuvinte, Pavel le spune prezbiterilor: "Eu v-am arătat, acum arătați-le voi." În realitate, dacă un lider creștin nu îndrumă pe cineva, în acea măsură nu se ridică la înălțimea chemării sale.
Desigur, Dumnezeu a pus în Trupul lui Hristos mulți mentori potențiali în afară de cei care sunt numiți prezbiteri sau păstori. Liderii oficiali ai bisericii nu pot satisface personal toate nevoile de îndrumare ale tuturor. Deși este posibil ca păstorii să nu poată îndruma personal, intenționat și practic fiecare oaie care are nevoie de îndrumare, ei trebuie să ajute aceste oi aflate în nevoie să găsească îndrumători evlavioși. Pentru a asigura nevoile de mentorat ale comunității lor locale de credință, liderii trebuie să fie intenționali, extinzând continuu cercul de mentori prin "echiparea altora" pentru a fi mentori.
English
Ar trebui un creștin să fie implicat în mentorat? Ce spune Biblia despre mentorat?
