Întrebare
Înseamnă Evrei 6:4-6 că ne putem pierde mântuirea?
Răspuns
Evrei 6:4-6 afirmă: "Căci cei ce au fost luminați odată și au gustat darul ceresc și s-au făcut părtași Duhului Sfânt și au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor, și care totuși au căzut, este cu neputință să fie înnoiți iarăși și aduși la pocăință, fiindcă ei Îl răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit." Acesta este unul dintre cele mai dificil de interpretat pasaje din Biblie, dar un lucru este clar - nu ne învață că ne putem pierde mântuirea. Există două moduri valide de a privi aceste versete:
O interpretare susține că acest pasaj nu este scris despre creștini, ci despre necredincioșii care sunt convinși de adevărurile de bază ale Evangheliei, dar care nu și-au pus credința în Isus Hristos ca Mântuitor. Ei sunt convinși din punct de vedere intelectual, dar neangajați spiritual.
Conform acestei interpretări, expresia odată luminat (Evrei 6:4) se referă la un anumit nivel de instruire în adevărul biblic. Cu toate acestea, a înțelege cuvintele Scripturii nu este același lucru cu a fi regenerat de Duhul Sfânt. De exemplu, Ioan 1:9 Îl descrie pe Isus, "Lumina adevărată", dând lumină "oricărui om"; dar aceasta nu poate însemna lumina mântuirii, deoarece nu orice om este mântuit. Prin puterea suverană a lui Dumnezeu, fiecare om are suficientă lumină pentru a fi considerat responsabil. Această lumină fie conduce la acceptarea completă a lui Isus Hristos, fie produce condamnare în cei care resping o astfel de lumină. Oamenii descriși în Evrei 6:4-6 fac parte din ultimul grup - necredincioșii care au fost expuși adevărului răscumpărător al lui Dumnezeu și poate au făcut o mărturisire de credință, dar care nu au exercitat o credință mântuitoare autentică.
Această interpretare consideră, de asemenea, că expresia au gustat darul ceresc (Evrei 6:4) se referă la o experiență de moment, asemănătoare cu "gustarea" morții de către Isus (Evrei 2:9). Această scurtă experiență cu darul ceresc nu este văzută ca fiind echivalentă cu mântuirea; mai degrabă, este asemănată cu al doilea și al treilea fel de pământ din pilda lui Isus (Matei 13:3-23), care îi descrie pe oamenii care primesc adevărul Evangheliei, dar nu sunt cu adevărat mântuiți.
În cele din urmă, această interpretare vede "căderea" (Evrei 6:6) ca fiind o referire la cei care au gustat adevărul, dar care, neajungând până la credință, cad chiar și din revelația care le-a fost dată. Gustarea adevărului nu este suficientă pentru a-i împiedica să cadă departe de el. Ei trebuie să ajungă până la Hristos prin pocăință și credință deplină; în caz contrar, Îl răstignesc din nou de fapt pe Hristos și Îl tratează cu dispreț. Cei care păcătuiesc împotriva lui Hristos într-un astfel de mod nu au nicio speranță de restaurare sau iertare, deoarece Îl resping în deplină cunoștință de cauză și cu experiență conștientă. Ei au ajuns la concluzia că Isus ar fi trebuit să fie răstignit și sunt alături de dușmanii Lui. Este imposibil să-i reînnoim pe aceștia și să-i aducem la pocăință.
Cealaltă interpretare susține că acest pasaj este scris despre creștini și că expresiile părtași ai Duhului Sfânt, luminați și care au gustat din darul ceresc sunt toate descrieri ale credincioșilor adevărați.
Această a doua interpretare se bazează pe o traducere alternativă, care se găsește în Biblia în limba engleză, versiunea KJV și în alte câteva, în care Evrei 6:6 începe cu expresia "dacă vor cădea", cuvântul-cheie fiind "dacă". Conform acestui punct de vedere, scriitorul din Evrei stabilește o afirmație ipotetică: "DACĂ un creștin ar cădea." Ideea este că ar fi imposibil (DACĂ un creștin ar cădea) să reînnoiască mântuirea. Aceasta deoarece Hristos a murit o singură dată pentru păcat (Evrei 9:28), iar dacă jertfa Sa este insuficientă, atunci nu mai există nicio speranță.
Din acest punct de vedere, pasajul prezintă un argument bazat pe o premisă falsă (că un creștin adevărat poate cădea) și îl urmează până la concluzia sa fără sens (că Isus ar trebui să fie jertfit din nou și din nou). Absurditatea concluziei scoate în evidență imposibilitatea presupunerii inițiale. Acest raționament se numește reductio ad absurdum, în care o premisă este infirmată prin demonstrarea faptului că aceasta conduce logic la o absurditate. Punctul slab al acestui punct de vedere este că textul grecesc nu conține un cuvânt echivalent cuvântului "dacă".
Ambele interpretări susțin siguranța credinciosului în Hristos. Prima interpretare, care are o bază textuală mai solidă, îi prezintă pe necredincioși respingându-L pe Hristos și pierzându-și astfel șansa la mântuire; a doua interpretare, mai slabă, prezintă însăși ideea ca credincioșii să piardă mântuirea ca fiind imposibilă. Multe pasaje arată foarte clar că mântuirea este veșnică (Ioan 10:27-29; Romani 8:35, 38-39; Filipeni 1:6; 1 Petru 1:4-5), iar Evrei 6:4-6 confirmă această doctrină.
English
Înseamnă Evrei 6:4-6 că ne putem pierde mântuirea?
