settings icon
share icon
Întrebare

Cine a fost Ellen G. White?

Răspuns


Ellen G. White a devenit liderul unui segment al mileriților (care își spuneau adventiști) în mai 1863. Numeroasele ei vedenii și scrieri au influențat formarea adventismului de ziua a șaptea și i-au modelat în mare măsură doctrina. Astăzi, majoritatea adventiștilor de ziua a șaptea încă o consideră pe Ellen White o profetesă a lui Dumnezeu.

Ellen G. White a fost metodistă, dar mai târziu s-a convertit la adventism prin predicarea lui William Miller, un profet fals care a prezis că Hristos Se va întoarce în 1843 sau 1844. Când predicția lui Miller cu privire la a doua venire a lui Hristos nu s-a adeverit, milleriții s-au desființat consternați; totuși, câțiva dintre adepții lui Miller au pretins că au avut vedenii care să explice eșecul profeției. Una dintre aceste clarvăzătoare a fost Ellen G. Harmon, în vârstă de 17 ani, care a avut prima dintre cele 2 000 de vedenii pretinse în timpul unei întâlniri de rugăciune, la scurt timp după căderea în dizgrație a lui Miller. În vedenia sa, Ellen pretindea că i-a văzut pe adventiști într-o călătorie spre cetatea lui Dumnezeu. Ellen G. Harmon a devenit în curând farul de speranță pentru mileriniștii dezamăgiți, unificatorul facțiunilor adventiste și ghidul spiritual al unui nou grup religios.

În 1846, Ellen s-a căsătorit cu James White, un predicator adventist. Împreună, au început să studieze învățăturile lui Joseph Bates, care promova păstrarea Sabatului pentru toți creștinii. Convinși că Bates avea dreptate, James și Ellen White au început să respecte Sabatul de sâmbătă. La scurt timp după aceea, în 1847, Ellen G. White a avut o altă vedenie, aceasta confirmându-i noua credință: ea susținea că i s-a arătat Legea lui Dumnezeu într-un sanctuar ceresc, iar porunca a patra (referitoare la Sabat) era înconjurată de un halou de lumină. Familia White a început să susțină respectarea sabatului ca doctrină principală.

Ellen G. White a fost o scriitoare prolifică. Prima sa carte, A Sketch of the Christian Experience and Views of Ellen G. White, a apărut în 1851. Ea avea să scrie în total aproximativ 60 de cărți. Familia White a călătorit mult, iar Ellen a scris constant, pentru a le spune oamenilor ce i-ar fi spus Dumnezeu. În 1855, James și Ellen G. White s-au stabilit în Battle Creek, Michigan. În următorii 55 de ani, Ellen G. White a scris aproape 10 000 de pagini de materiale profetice, multe dintre acestea fiind publicate în cele nouă volume Mărturii pentru Biserică.

În timpul unei slujbe de înmormântare în Ohio în 1858, Ellen G. White a avut încă o vedenie, pe care a detaliat-o ulterior în cartea sa de 219 pagini, Daruri spirituale, volumul 1: Marea luptă dintre Hristos și îngerii Săi și Satan și îngerii Săi. În această vedenie, doamna White a văzut un război cosmic purtat de-a lungul veacurilor între Isus și armata Sa îngerească și Satan și a sa. Marea controversă, spunea dna White, va fi câștigată atunci când creștinii Îl vor ajuta pe Isus.

În mai 1863, Conferința Generală a Adventiștilor de Ziua a Șaptea a fost constituită oficial. Ellen G. White nu s-a considerat niciodată șefa noului grup, însă vedeniile sale au avut un rol decisiv în fondarea și îndrumarea sa timpurie. Adventiștii de ziua a șaptea o considerau pe dna White o adevărată profetesă a lui Dumnezeu. Adventiștii moderni încă o ridică în slăvi ca având darul profeției. Adventiștii de ziua a șaptea interpretează "mărturia lui Isus este spiritul profeției" din Apocalipsa 19:10 ca o referire la scrierile lui Ellen G. White. Următoarea declarație a fost aprobată de sesiunea Conferinței Generale din Olanda în iunie 1995: "Noi considerăm canonul biblic închis. Cu toate acestea, credem, de asemenea, ca și contemporanii lui Ellen G. White, că scrierile ei poartă autoritate divină, atât pentru o viață evlavioasă, cât și pentru doctrină. Prin urmare, recomandăm ... ca, în calitate de biserică, să căutăm puterea Duhului Sfânt pentru a aplica în viața noastră mai pe deplin sfaturile inspirate cuprinse în scrierile lui Ellen G. White." (citat în http://www.apologeticsindex.org/3100-seventh-day-adventism#return-note-3100-17, accesat la 2 iunie 2016).

Ellen G. White a continuat să aibă vedenii pe care le-a atribuit inspirației divine. Unele dintre aceste vedenii se refereau la necesitatea unor obiceiuri alimentare sănătoase, pe care doamna White le-a numit "evanghelia sănătății" (Mărturii pentru Biserică, vol. 6, p. 327). Cerințele ei în materie de sănătate includeau impunerea unor restricții privind consumul de carne, sau "hrană din carne", așa cum o numesc adventiștii. "Mâncarea din carne este dăunătoare sănătății și orice afectează corpul are un efect corespunzător asupra minții și sufletului." (The Ministry of Healing, Capitolul 24: "Flesh as Food", p. 316) Nu este surprinzător faptul că, după ce a impus respectarea Sabatului, teologia adventistă a început să permită strecurarea și a altor elemente ale respectării Legii. În mod interesant, fulgii de porumb au fost creația lui John Harvey Kellogg, un medic adventist de ziua a șaptea din Battle Creek, care a încercat să ofere o alternativă vegetariană "sănătoasă" la micul dejun încărcat cu carne. În alte vedenii, doamna White a primit doctrinele neconforme cu dreapta credință ale somnului sufletesc și ale anihilării.

După moartea soțului ei în 1881, Ellen G. White s-a angajat să continue să promoveze adventismul și sabatarianismul. Ea a călătorit în Europa și Australia, încurajându-i pe adventiștii de ziua a șaptea, organizând școli și înființând lucrări medicale. Ea a continuat să vorbească la întâlnirile adventiste și să își scrie profețiile până la moartea sa, în 1915.

Ellen G. White a fost o profetesă falsă. Promovarea de către ea a păstrării sabatului ca doctrină principală în biserică contravine învățăturii clare a Noului Testament în această privință (Romani 14:5). "Revelația" ei că iadul nu este veșnic contrazice cuvintele lui Isus referitoare la "pedeapsa veșnică" din Matei 25:46. Învățătura ei că păcatele credincioșilor vor fi puse asupra lui Satan, "țapul ispășitor" (The Great Controversy, p. 422, 485), este opusul a ceea ce spune Biblia despre Cel care ne-a purtat păcatele (vezi 1 Petru 2:24). Identificarea făcută de ea a lui Isus cu arhanghelul Mihail (Iuda 1:9, Clear Word Bible, publicată de Review and Herald Publishing Association, 1994) este o negare a adevăratei naturi a lui Hristos. Repudierea de către ea a inspirației verbale a Bibliei (Selected Messages, Book 1, p. 21 Manuscript 24, 1886) este în contradicție cu pasaje precum 2 Timotei 3:16 și Psalmul 12:6.

Practic, adepții lui Ellen G. White se confruntă cu o întrebare foarte reală cu privire la suficiența Scripturii. Este Biblia suficientă pentru credința și practica noastră sau avem nevoie de revelație suplimentară sub forma a 2.000 de viziuni ale unei autoproclamate profetese? Poziția oficială a adventiștilor de ziua a șaptea este că "Sfintele Scripturi sunt revelația supremă, autoritară și infailibilă a voinței Sale. Ele sunt standardul caracterului, testul experienței, revelatorul definitiv al doctrinelor și consemnarea demnă de încredere a acțiunilor lui Dumnezeu în istorie" (https://www.adventist.org/en/beliefs/god/holy-scriptures/, accesat la 2 iunie 2016). Totuși, în același timp, majoritatea adventiștilor de ziua a șaptea acceptă lucrările lui Ellen G. White ca fiind autoritare și obligatorii. De pe același site oficial: "Scrierile ei vorbesc cu autoritate profetică și îi oferă Bisericii mângâiere, îndrumare, instruire și corecție." (https://www.adventist.org/en/beliefs/church/the-gift-of-prophecy/, accesat la 2 iunie 2016) Ce este "autoritatea profetică" dacă nu dreptul de a impune credința pe baza cuvintelor divine transmise prin intermediul unui om? Prin ce se deosebesc declarațiile lui Ellen G. White de declarațiile de adevăr ale Bibliei?

Adventismul de Ziua a Șaptea este o mișcare diversă și nu toate grupurile AZȘ susțin toate învățăturile lui Ellen G. White. Dar două fapte ar trebui să le dea de gândit adventiștilor de ziua a șaptea: Dna White, o învățătoare de doctrină aberantă, este cofondatoare a bisericii lor; iar biserica lor își are rădăcinile în profețiile ratate ale lui William Miller.

English



Înapoi la pagina de început în limba Română

Cine a fost Ellen G. White?
Împărtășeste acestă pagină: Facebook icon Twitter icon Pinterest icon Email icon
© Copyright Got Questions Ministries