Întrebare
Mă iubește Dumnezeu?
Răspuns
Întrebarea dacă Dumnezeu ne iubește - personal și individual - este frecventă. Înconjurați de iubirea condiționată a umanității finite, nu putem înțelege cu ușurință că Dumnezeu ne-ar iubi. Ne cunoaștem greșelile. Știm că Dumnezeu este perfect și fără păcat. Știm că noi nu suntem. De ce Dumnezeu, care este infinit și sfânt, ne-ar iubi pe noi, care suntem finiți și păcătoși? Și totuși, marele adevăr al Evangheliei este că El ne iubește! În mod repetat, Scriptura ne amintește de dragostea lui Dumnezeu pentru noi.
Pentru început, Dumnezeu a creat omenirea după chipul Său. Și a făcut acest lucru cu mare grijă și preocupare. El "a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu. ... Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, și omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui și a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie și a adus-o la om" (Geneza 2:7, 21-22). Există aici o intimitate între Dumnezeu și omenire. În ceea ce privește restul creației, Dumnezeu doar a vorbit și lucrurile au luat ființă. Cu toate acestea, Dumnezeu Și-a luat timp să formeze bărbatul și femeia. Le-a dat stăpânire peste pământ (vezi Geneza 1:28). Dumnezeu S-a raportat în mod direct la Adam și Eva. După cădere, cuplul s-a ascuns de Dumnezeu când El "umbla prin grădină în răcoarea zilei" (Geneza 3:8). Nu era anormal ca ei să vorbească cu Dumnezeu; era anormal ca ei să se ascundă.
Relația cu Dumnezeu a fost ruptă după cădere, dar dragostea Sa a rămas. Imediat după pronunțarea blestemelor lui Dumnezeu asupra cuplului păcătos, Scriptura pictează o altă imagine iubitoare a lui Dumnezeu. "Domnul Dumnezeu a făcut lui Adam și nevestei lui haine de piele și i-a îmbrăcat cu ele. Domnul Dumnezeu a zis: «Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele și răul. Să-l împiedicăm, dar, acum ca nu cumva să-și întindă mâna, să ia și din pomul vieții, să mănânce din el și să trăiască în veci.» De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat." (Geneza 3:21-23) Acțiunea lui Dumnezeu aici nu este răzbunătoare sau punitivă; este protectoare. Dumnezeu i-a îmbrăcat pe Adam și Eva, pentru a le ascunde rușinea. El i-a alungat din Eden pentru a-i proteja de alte rele. Dumnezeu a acționat din dragoste. Apoi, planul lui Dumnezeu de răscumpărare și restaurare începe să se desfășoare - un plan conceput nu după cădere, ci înainte de creație (1 Petru 1:20). Dumnezeu iubește atât de mult omenirea, încât a ales să ne creeze, chiar știind durerea pe care i-ar provoca-o răscumpărarea noastră.
Există multe versete care demonstrează dragostea lui Dumnezeu. Putem vedea tandrețea Sa atât în Vechiul, cât și în Noul Testament. David și alți psalmiști au fost deosebit de elocvenți în ceea ce privește dragostea lui Dumnezeu. Uită-te doar la Psalmul 139. Cântarea Cântărilor este o altă imagine minunată a iubirii. Dragostea lui Dumnezeu este evidentă chiar și în istoria israeliților, deoarece El a păstrat continuu o rămășiță și a pledat cu poporul Său pentru a asculta ca să trăiască. Dumnezeu este văzut ca fiind drept, dar și milostiv. El este tandru. El este gelos pe poporul Său, dorind ca relația să fie restaurată.
Uneori ne uităm la Vechiul Testament și ne gândim că Dumnezeu iubește oamenii doar ca națiune, nu ca indivizi. Dar este important să ne amintim că Rut, Agar, David, Avraam, Moise și Ieremia au fost toți indivizi. Dumnezeu a intrat în viața fiecăruia dintre ei și i-a iubit în mod individual. Această iubire devine evidentă în Persoana lui Isus.
Dumnezeu a luat trup omenesc pentru a ne răscumpăra (a se vedea Filipeni 2:5-11). El a intrat în lumea noastră ca un Copil născut într-o familie modestă, într-un mod foarte umil (Și-a petrecut prima noapte într-o iesle unde erau ținute animalele). Isus a fost crescut de părinți pământești și le-a fost supus. În timpul misiunii Sale publice, El S-a asociat adesea cu marginalizații societății. A manifestat compasiune pentru cei bolnavi. A vindecat. I-a ascultat pe oameni. I-a binecuvântat pe copii. De asemenea, ne-a învățat despre dragostea lui Dumnezeu. Luca 13:34 consemnează momentul în care Isus strigă: " Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine; de câte ori am vrut să strâng pe fiii tăi, cum își strânge găina puii sub aripi, și n-ați vrut!" Aceasta vorbește despre dorința inimii lui Dumnezeu ca oamenii să se întoarcă la El. El tânjește după noi. Nu pentru a ne pedepsi, ci pentru a ne iubi.
Poate că cea mai măreață imagine a iubirii lui Dumnezeu o constituie suferințele și răstignirea lui Isus. Pavel ne amintește: "Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a murit pentru cei nelegiuiți. Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s-ar găsi cineva să moară. Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi." (Romani 5:6-8) Lucrarea lui Isus pe cruce a fost o declarație clară, inconfundabilă de iubire. Iar această iubire este necondiționată. Eram în cea mai rea stare a noastră când Hristos a murit pentru noi. "Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre... Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morți în greșelile noastre, ne-a adus la viață împreună cu Hristos (prin har sunteți mântuiți)." (Efeseni 2:1, 4-5)
Această mântuire a făcut posibilă viața abundentă. "Hoțul nu vine decât să fure, să înjunghie și să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug." (Ioan 10:10) Dumnezeu nu este zgârcit. El vrea să Își reverse dragostea asupra noastră. "Acum, dar, nu este nicio osândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care nu trăiesc după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului. În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului și a morții", proclamă Pavel în Romani 8:1-2.
Amintește-ți, Pavel a fost anterior un dușman al lui Hristos. El i-a persecutat cu vehemență pe creștini. A trăit mai degrabă după litera Legii decât printr-o înțelegere a iubirii lui Dumnezeu. Pavel, dacă s-a gândit măcar la iubirea lui Dumnezeu, a simțit probabil că Dumnezeu nu îl poate iubi în afara respectării regulilor. Cu toate acestea, în Hristos, el a găsit harul lui Dumnezeu și a acceptat iubirea Lui. Una dintre cele mai bune exprimări ale iubirii lui Dumnezeu este aceasta: "Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? El, care n-a cruțat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toți, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile? ... Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? ... Totuși, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru." (Romani 8:31-32, 35, 37-39)
Așadar, răspunsul simplu este "da". Da, Dumnezeu te iubește! Oricât de greu ar fi de crezut, acesta este adevărul.
Alte versete despre dragostea lui Dumnezeu pentru tine:
1 Ioan 4:8 - " ... Dumnezeu este dragoste"
Efeseni 5:1-2 - "Urmați, dar, pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți. Trăiți în dragoste, după cum și Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi «ca un prinos și ca o jertfă de bun miros – lui Dumnezeu»."
Efeseni 5:25-27 - "Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească, după ce a curățat-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană."
Ioan 15:9-11 - "Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea. Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi, și bucuria voastră să fie deplină."
1 Ioan 3:16a - "Noi am cunoscut dragostea Lui prin aceea că El Şi-a dat viața pentru noi."
English
Mă iubește Dumnezeu?
