Întrebare
De ce Se referă Dumnezeu la Sine ca fiind Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov?
Răspuns
În aproximativ o duzină de locuri din Biblie, Domnul Dumnezeu este numit Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov (de exemplu, Geneza 50:24; Exodul 3:15; Fapte 7:32). Acest Nume al lui Dumnezeu subliniază legământul pe care Dumnezeu l-a încheiat cu Israel și locul special al israeliților ca popor ales al lui Dumnezeu.
Dumnezeu a repetat legământul avraamic la trei generații diferite: Avraam, Isaac și Iacov au primit cu toții promisiunea de a avea pământ, mulți urmași și binecuvântare. Domnul îl cheamă mai întâi pe Avram din Ur, din Haldeea, în țara Canaan, stabilind un legământ cu el (Geneza 12:1-3). Dumnezeu reafirmă același legământ cu fiul lui Avraam, Isaac (Geneza 21:12; 26:3-4), și mai târziu cu fiul lui Isaac, Iacov (Geneza 28:14-15). Domnul care a stabilit și ratificat acest legământ este numit pe bună dreptate Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov.
Când Dumnezeu S-a revelat lui Moise în pregătirea scoaterii poporului Său din Egipt, El S-a numit "Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov" în Exodul 3:15. De asemenea, El l-a instruit pe Moise să-L identifice pe Domnul cu acest nume atunci când vorbește cu israeliții (versetul 16). În acest caz, numele are câteva implicații importante. În primul rând, atunci când Dumnezeu Se identifică drept Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, El Se distinge în mod clar de zeii Egiptului, țara în care locuiau israeliții. În al doilea rând, referirea la Avraam, Isaac și Iacov implică un motiv pentru exod: promisiunea unei țări. Dumnezeu promisese că fiii lui Avraam, Isaac și Iacov vor moșteni o anumită zonă geografică. Credincioșia lui Dumnezeu și binecuvântarea lui Israel erau direct legate de deținerea de către Israel a Țării Făgăduinței, iar Numele pe care Dumnezeu îl folosește pentru Sine amintește de legământul cu Avraam.
Isus a făcut aluzie la apariția lui Dumnezeu în rugul aprins în fața lui Moise și a folosit Numele lui Dumnezeu pentru a-i învăța pe saduchei o lecție despre înviere: "Cât privește învierea morților, oare n-ați citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice: «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov»? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii." (Matei 22:31-32) După cum subliniază Isus, verbul sunt este la timpul prezent; Dumnezeu nu a spus: "Eu am fost Dumnezeul părinților voștri." El a spus: "Eu sunt Dumnezeul lor", arătând că Avraam, Isaac și Iacov erau încă în viață (în cer) în zilele lui Moise.
În Fapte 3, când Petru le predică evreilor în Templu, el se referă la Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, un nume pe care ascultătorii săi l-ar fi folosit în mod obișnuit în cultul lor. Petru și Ioan tocmai vindecaseră un șchiop, care se afla acum în fața lor. Petru atribuie miracolul puterii Dumnezeului lui Avraam, Isaac și Iacov, care acționează prin Isus. Cu alte cuvinte, Petru a avut grijă să lege miracolul la care tocmai fuseseră martori de singurul și unicul Dumnezeu al părinților lor. Același Dumnezeu care le-a vorbit patriarhilor era la lucru în mijlocul lor, iar Isus trebuia să primească gloria.
Explicând miracolul mersului unui șchiop, Petru stabilește, de asemenea, un contrast îndrăzneț: "Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov, Dumnezeul părinților noștri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-ați dat în mâna lui Pilat; și v-ați lepădat de El înaintea lui." (Fapte 3:13) Dumnezeul pe care evreii pretindeau că Îl venerează L-a tratat pe Isus din Nazaret cu mult diferit decât o făcuseră ei: Dumnezeu L-a glorificat pe Isus, iar ei L-au ucis. Petru accentuează contrastul în versetul 15: "Ați omorât pe Domnul vieții, pe care Dumnezeu L-a înviat din morți." În încheierea predicii, Petru le reamintește ascultătorilor săi că Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov Își împlinea legământul cu ei: "Voi sunteți fiii prorocilor și ai legământului pe care l-a făcut Dumnezeu cu părinții noștri." (versetul 25) Mulți evrei au crezut în Hristos în acea zi, dar Petru și Ioan au fost aruncați în închisoare (Fapte 4:1-4).
Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov are un plan pentru veacuri care implică un Mântuitor care oferă iertarea păcatelor și împăcarea cu Dumnezeu. Acest plan a fost pus în mișcare atunci când Dumnezeu l-a chemat pe Avram și l-a binecuvântat, iar acest plan a fost adus la îndeplinire atunci când Isus a murit și a înviat. Prin sămânța lui Avraam, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov a binecuvântat toate națiunile lumii.
English
De ce Se referă Dumnezeu la Sine ca fiind Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Iacov?
