Întrebare
Cum ar trebui creștinii să gestioneze disputele (Matei 18:15-17)?
Răspuns
Creștinii au apelat adesea la principiile din Matei 18 pentru îndrumare în gestionarea disputelor. Acolo, Isus spune: "Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te și mustră-l între tine și el singur. Dacă te ascultă, ai câștigat pe fratele tău. Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inși, pentru ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l bisericii; și, dacă nu vrea să asculte nici de biserică, să fie pentru tine ca un păgân și ca un vameș." (versetele 15-17) Din aceste versete pot fi găsite mai multe linii directoare pentru rezolvarea conflictelor dintre creștini.
În primul rând, un creștin care are un conflict cu un alt creștin este chemat să abordeze problema personal cu cealaltă persoană. Atunci când problemele sunt tratate în mod privat, neînțelegerile pot fi abordate și există un mare potențial ca cealaltă persoană să răspundă pozitiv. În plus, o întâlnire privată ajută la evitarea problemei bârfei care poate apărea atunci când o problemă este adusă la cunoștința altora în locul persoanei implicate.
În al doilea rând, dacă o discuție privată nu rezolvă problema, un creștin trebuie să ia unul sau doi alți credincioși și să se întâlnească cu persoana cu care are conflictul. Clauza "ca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori" se referă la Legea Vechiului Testament care cerea ca o acuzație să fie susținută de doi sau mai mulți martori pentru a fi valabilă. În cazul unui conflict personal, acest principiu le permite unor martori suplimentari să observe chestiunea la fața locului și să ajute la determinarea modului corect de acțiune.
În al treilea rând, atunci când nu există nicio rezolvare după etapele unu și doi, problema trebuie adusă în fața bisericii locale. Doar în cazuri rare, un creștin care încearcă să-L urmeze pe Domnul va refuza să rezolve un conflict atunci când întreaga congregație este implicată.
În cele din urmă, dacă persoana aflată în centrul conflictului refuză să răspundă pozitiv chiar și atunci când întreaga congregație este implicată, atunci acea persoană trebuie considerată "un păgân sau un vameș". Acest lucru înseamnă pur și simplu excomunicarea persoanei, îndepărtarea influenței negative din congregație.
În 1 Corinteni 5, apostolul Pavel vorbește despre un credincios care fusese imoral sexual, aparent cu mama sa vitregă. În loc să condamne actul, creștinii din Corint toleraseră comportamentul. Pavel i-a învățat că ar trebui să îndepărteze această persoană din familia bisericii lor (1 Corinteni 5:3). Mai târziu, în 2 Corinteni, aceeași persoană se întorsese de la acest stil de viață, iar Pavel i-a sfătuit pe credincioșii din Corint să îl accepte din nou. Scopul disciplinei nu este de a fi rău sau rece la inimă, ci de a condamna comportamentul păcătos și de a lansa un apel la schimbare. În 2 Corinteni 2:8, Pavel scrie: "Vă îndemn să vă declaraţi iarăşi dragostea faţă de el." (NTLR)
Creștinii sunt chemați să gestioneze disputele cu dragoste, cu scopul restaurării. Conflictele ar trebui gestionate în conformitate cu pașii enumerați în Matei 18. Acest stil de rezolvare a conflictelor se bazează pe dorința de a trăi în sfințenie și pe dragostea pentru persoana care a greșit.
English
Cum ar trebui creștinii să gestioneze disputele (Matei 18:15-17)?
